Administrarea de paracetamol, cunoscut în mod obișnuit sub numele de marcă Tylenol, în timpul sarcinii nu crește riscul de autism, tulburare de deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD) sau dizabilități intelectuale la copii. Această concluzie provine din cea mai cuprinzătoare analiză a dovezilor de până acum, publicată pe 16 ianuarie în The Lancet Obstetrics, Gynaecology & Women's Health. Studiul a fost condus de cercetători de la City St George's, Universitatea din Londra.
Echipa de cercetare a efectuat o analiză sistematică și o meta-analiză bazată pe rezultatele a 43 de studii publicate anterior. Scopul lor a fost de a determina dacă utilizarea paracetamolului în timpul sarcinii este sigură. Analiza a fost determinată de preocupările reînnoite ale publicului în urma afirmațiilor făcute în septembrie 2025, care sugerau că expunerea prenatală la paracetamol ar putea interfera cu dezvoltarea creierului și ar crește probabilitatea de autism.
Aceste preocupări au fost alimentate de studii anterioare care au găsit legături statistice mici între utilizarea paracetamolului în timpul sarcinii și diagnosticele de autism. Cu toate acestea, multe dintre aceste studii au avut limitări importante. Unele s-au bazat pe date incomplete, în timp ce altele nu au ținut cont de antecedentele familiale sau de factorii genetici. O lacună majoră a fost lipsa comparațiilor între frați, care pot ajuta la separarea efectelor medicamentelor de trăsăturile moștenite și de mediile comune.
**De ce sunt Importante Comparațiile între Frați**
Pentru a aborda aceste puncte slabe, cercetătorii s-au concentrat pe cele mai bune dovezi disponibile. Ei au comparat sarcinile în care a fost utilizat paracetamol cu cele în care nu a fost utilizat, acordând o atenție deosebită studiilor care au examinat frații născuți de aceeași mamă. În aceste studii comparative între frați, un copil a fost expus la paracetamol în timpul sarcinii, în timp ce altul nu a fost. Această abordare permite cercetătorilor să controleze mai bine genetica comună, mediul gospodăriei și caracteristicile parentale pe termen lung. Acești factori sunt dificil de luat în considerare pe deplin în studiile observaționale tradiționale, dar pot influența puternic dezvoltarea copilului.
Datele comparative despre frați au fost ample. Cercetătorii au analizat rezultatele pentru 262.852 de copii evaluați pentru autism, 335.255 evaluați pentru ADHD și 406.681 evaluați pentru dizabilități intelectuale. În aceste grupuri mari, nu au existat dovezi că utilizarea paracetamolului în timpul sarcinii a crescut riscul oricăreia dintre aceste afecțiuni în comparație cu sarcinile în care medicamentul nu a fost utilizat.
**Cercetătorii Explică Rezultatele**
Profesorul Asma Khalil, profesor de obstetrică și medicină materno-fetală la City St George's, Universitatea din Londra și obstetrician consultant, a condus studiul și a abordat motivul pentru care cercetările anterioare ar fi putut ridica semne de alarmă. „Descoperirile noastre sugerează că legăturile raportate anterior sunt susceptibile de a fi explicate prin predispoziție genetică sau alți factori materni, cum ar fi febra sau durerea subiacentă, mai degrabă decât un efect direct al paracetamolului în sine.
„Mesajul este clar - paracetamolul rămâne o opțiune sigură în timpul sarcinii atunci când este administrat conform indicațiilor. Acest lucru este important, deoarece paracetamolul este medicamentul de primă linie pe care îl recomandăm femeilor însărcinate care au dureri sau febră, și, prin urmare, ar trebui să se simtă liniștite că încă mai au o opțiune sigură pentru a le ameliora simptomele.”
**Controale Riguroase de Calitate și Limite Rămase**
Fiecare studiu inclus în analiză a fost evaluat folosind instrumentul Quality In Prognosis Studies (QUIPS), care evaluează multiple aspecte ale designului studiului pentru a estima riscul de părtinire. Lipsa oricărei legături între utilizarea paracetamolului în timpul sarcinii și autism, ADHD sau dizabilități intelectuale a rămas constantă chiar și atunci când cercetătorii și-au limitat analiza la studii evaluate ca având un risc scăzut de părtinire (și, prin urmare, de cea mai înaltă calitate). Aceleași rezultate liniștitoare au fost observate în studiile care au urmărit copiii mai mult de cinci ani.
Autorii au remarcat, de asemenea, unele limitări. Nu existau suficiente date consistente pentru a examina dacă riscurile diferă în funcție de trimestrul de expunere, sexul bebelușului sau cât de frecvent a fost utilizat paracetamolul. Prea puține dintre studiile comparative existente între frați au raportat aceste detalii.
**Ce Înseamnă Aceasta Pentru Pacientele Însărcinate**
În general, constatările se aliniază cu îndrumările organizațiilor medicale majore din întreaga lume. Cercetătorii speră că această analiză amănunțită va contribui la atenuarea îndoielilor persistente cu privire la utilizarea paracetamolului în timpul sarcinii. Evitarea tratamentului pentru dureri sau febră semnificative poate prezenta riscuri cunoscute atât pentru mamă, cât și pentru bebeluș, mai ales atunci când febra maternă nu este tratată. Această dovadă susține utilizarea continuă a paracetamolului ca o opțiune sigură atunci când este administrat conform indicațiilor.