Universul ar putea ascunde minți conștiente mai stranii decât ne putem imagina. Conștiința s-ar putea să nu aparțină doar creierelor noastre – ar putea apărea în minți extraterestre, sisteme artificiale și forme de viață mai neașteptate decât ne putem imagina.
Are conștiința nevoie de carne și sânge pentru a exista? Probabil nu, conform lui Eric Schwitzgebel, profesor distins de filozofie la Universitatea din California, Riverside. Într-un nou document de lucru, Schwitzgebel și Jeremy Pober, fost student absolvent la UCR, acum cercetător postdoctoral la Universitatea din Lisabona, susțin că ființele conștiente ar putea fi posibile chiar dacă sunt construite din materiale foarte diferite de cele găsite în viața de pe Pământ. Un exemplu provine din recentul bestseller „Project Hail Mary”, care prezintă un extraterestru cu cinci membre și o carapace asemănătoare pietrei.
În loc să încerce să definească conștiința în sine, cercetătorii pornesc de la premisa că conștiința este un fenomen real și recognoscibil. Focusul lor este pe o întrebare mai restrânsă: Conștiința trebuie să depindă de biologia de tip terestru?
Lucrarea apare într-un moment în care dezbaterile despre inteligența artificială conștientă devin tot mai frecvente. Deși autorii abordează pe scurt AI, ei nu au o poziție comună cu privire la faptul dacă sistemele actuale sunt conștiente. De fapt, ei nu sunt de acord unul cu celălalt pe anumite aspecte ale problemei. Cu toate acestea, argumentul lor mai larg lasă deschisă posibilitatea ca, într-o zi, conștiința să apară în AI, chiar dacă sistemele actuale nu o posedă.
**Ideea de „Flexibilitate a Substratului”**
Un concept central în lucrare este ceea ce filozofii numesc „flexibilitatea substratului”. Ideea este simplă. Unele proprietăți pot exista în multe materiale diferite. O cană, de exemplu, poate fi făcută din sticlă, plastic, metal sau alte substanțe. O carte poate exista sub formă de pagini tipărite sau ca fișier digital. Similar, înregistrările pot fi stocate pe vinil sau pe CD-uri.
Schwitzgebel și Pober susțin că și conștiința aparține acestei categorii. În viziunea lor, conștiința nu este neapărat legată de o singură substanță fizică. „Universul ar putea conține minți mai stranii decât ne putem imagina”, a declarat Schwitzgebel.
**Viața Extraterestră Poate Lua Multe Forme**
Astronomii estimează că universul observabil conține aproximativ 1 trilion de galaxii. Planetele par să fie abundente și, cel mai probabil, au medii care diferă dramatic de cele ale Pământului. Pentru argumentul lor, Schwitzgebel și Pober estimează că cel puțin 1.000 de civilizații extraterestre sofisticate din punct de vedere comportamental au existat undeva în univers. Ei descriu această cifră ca fiind conservatoare și indică cercetări care sugerează că estimarea științifică mediană este mai mare de o civilizație per galaxie la un moment dat în viața unei galaxii.
Între timp, astrobiologii au explorat posibilitatea ca viața în alte părți să fie construită din materiale diferite de viața de pe Pământ. Cercetătorii au luat în considerare aminoacizi alternativi, solvenți alternativi și chiar structuri chimice complet diferite. Romanul lui Andy Weir, „Project Hail Mary”, oferă un exemplu fictiv viu. În carte, cititorii întâlnesc o specie extraterestră cu o carapace din minerale oxidate, sânge pe bază de mercur, două sisteme circulatorii, mușchi alimentați cu abur și un creier de cristal. Creatura provine dintr-o lume extrem de fierbinte, cu o atmosferă saturată de amoniac.
Filozofii nu pretind că o astfel de viață exotică există cu siguranță. În schimb, ei susțin că, dacă viața poate apărea într-o gamă largă de condiții chimice și dacă universul oferă nenumărate oportunități pentru dezvoltarea vieții, ar fi surprinzător dacă fiecare cale evolutivă de succes ar ajunge la exact aceleași ingrediente biologice.
Chiar și Pământul oferă dovezi ale creativității naturii. Caracatițele, albinele și câinii procesează informația diferit. Chiar și pe propria noastră planetă, evoluția a produs o mare varietate de sisteme nervoase, în loc de un singur plan. Potrivit autorilor, restul universului ar putea prezenta o diversitate și mai mare.
**Principiul Copernican al Conștiinței**
Argumentul principal al autorilor se inspiră din tradiția copernicană în astronomie. De-a lungul timpului, descoperirile asociate cu Nicolaus Copernicus și astronomii ulteriori au arătat că Pământul nu este centrul sistemului solar, sistemul solar nu este centrul galaxiei, iar Calea Lactee nu este centrul universului. Omenirea a învățat în mod repetat că locul său în cosmos este mai puțin special decât se credea odată. Schwitzgebel și Pober sugerează că și conștiința ar putea merita același tratament.
Dacă multe specii sofisticate din punct de vedere comportamental există în univers și posedă structuri biologice foarte diferite, atunci a presupune că conștiința aparține doar organismelor ca noi ar reflecta ceea ce autorii numesc „terrocentrism” – un tratament nejustificat al vieții terestre ca fiind unic privilegiată. Ei se referă la această idee mai largă ca la „principiul copernican al conștiinței”.
Cercetătorii nu argumentează că fiecare specie avansată trebuie să fie conștientă. În schimb, ei susțin că, dacă conștiința apare printre ființele sofisticate din punct de vedere comportamental, ar fi ciudat să se concluzioneze că doar organismele cu o biologie similară cu a noastră ar putea să o experimenteze. Istoria a demonstrat în mod repetat că oamenii nu sunt la fel de unici sau centrali pe cât am presupus odată. Aceeași lecție s-ar putea aplica și conștiinței. În loc să fie o caracteristică rară, restricționată la un singur tip de organism biologic, conștiința ar putea apărea ori de câte ori evoluția – sau ceva asemănător – generează nivelul potrivit de complexitate.
**Ce se întâmplă cu Inteligența Artificială?**
Lucrarea ridică, în mod natural, întrebări legate de AI, dar autorii nu pretind că sistemele AI actuale sunt conștiente. Pober susține că posibilitatea existenței mai multor substraturi conștiente nu înseamnă că fiecare substrat poate susține conștiința. În viziunea sa, nu există niciun motiv să se presupună că hardware-ul computerizat actual dă naștere experienței conștiente.
Schwitzgebel este oarecum mai receptiv la această posibilitate. El susține că, odată ce respingem ideea că conștiința necesită biologie umană, devine mai greu să respingem sistemele bazate pe siliciu doar pentru că sunt făcute din siliciu, și nu din țesut organic. Mai larg, Schwitzgebel crede că dezbaterea s-a concentrat pe întrebarea greșită. „S-a concentrat prea mult pe faptul dacă siliciul poate duplica un creier uman și prea puțin pe întrebarea mai largă despre ce fel de sisteme pot fi conștiente”, a spus el.
Lucrarea distinge între proprietăți foarte specifice și categorii mai largi. Întrebarea dacă conștiința umană poate fi reprodusă într-un substrat diferit este o întrebare foarte specifică, deoarece conștiința umană poate depinde de numeroase detalii ale biologiei umane. Conștiința ca fenomen general este un concept mai larg.
Autorii compară această distincție cu zborul. A întreba dacă o altă creatură poate replica stilul exact de zbor al unui vultur este diferit de a întreba dacă zborul în sine poate apărea în alte forme. Colibri, liliecii și insectele zboară, dar o fac în moduri diferite. Similar, conștiința ar putea lua multe forme în univers, fără a semăna neapărat cu conștiința umană.
Are conștiința nevoie de carne și sânge? Răspunsul este aproape sigur nu, conform lui Eric Schwitzgebel, profesor distins de filozofie la Universitatea din California, Riverside.