Via Transilvanica ar putea beneficia de o finanțare cuprinsă între 6 și 7 milioane de euro din Granturile Spațiului Economic European și Norvegiene 2021-2028, destinată amenajării corespunzătoare a traseului, a declarat ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, într-un interviu acordat AGERPRES.
Potrivit ministrului, valoarea totală a granturilor SEE și Norvegiene se ridică la 600 milioane de euro, având rolul de a completa finanțările mai mari de care beneficiază România. Aceste granturi presupun o cofinanțare de 15% din partea statului român.
„Totalul finanțării este de 600 de milioane de euro și ceea ce aș vrea să subliniez este că România se află într-o oarecare întârziere. Banii ăștia sunt cumva tot din perspectiva aceea, 2021, și cumva m-am bucurat ca în mai puțin de două luni să pun din nou pe făgaș discuțiile, să am această primă negociere formală cu Ministerul Afacerilor Externe din Norvegia – a avut loc o discuție la Bruxelles – și să cădem de acord în linii mari asupra liniilor de finanțare care sunt pe niște domenii foarte importante pentru România. Discutăm de tranziție verde, dezvoltare locală, zona de justiție și afaceri interne, partea, iarăși, foarte importantă, de cultură și, nu în ultimul rând, proiecte care sunt pe zona bilaterală pentru Ministerul Afacerilor Externe și pentru creşterea capacităţii administrative, în general. Ceea ce este notabil e că aceste proiecte pe finanțarea norvegiană și Spațiului Economic European – având în vedere că discutăm de 600 de milioane de euro, față de, știu eu, 31 de miliarde de euro Politica de Coeziune – sunt menite să piloteze, să testeze, să ajute, să completeze finanțările celelalte, care sunt mai mari”, a explicat Pîslaru.
Proiectele care vor fi finanțate prin granturile SEE și Norvegiene sunt „cu adevărat foarte, foarte faine”, printre acestea regăsindu-se Via Transilvanica și turismul lent din Deltă.
„Avem proiecte care sunt cu adevărat foarte, foarte faine. Discutăm de conceptul acesta, M100 (Misiunea UE ‘100 de oraşe neutre climatic’ – n. r.), de a ajunge la neutralitate climatică pentru oraşe, şi cum faci asta, care sunt modalităţile de intervenţie, care sunt proiectele inovative pe care le poţi avea. Discutăm de zona de dezvoltare locală pe nişte segmente de vulnerabilitate unde, poate, pe Coeziune nu le tratăm pe toate la fel de important. Avem de exemplu o zonă de intervenţii pentru comunitatea romă, o zonă pe planning familial, nişte zone care au rămas un pic… mai ales în condiţiile în care din PNRR câteva proiecte nu au mers până la capăt şi care sunt foarte bine venite acum. Avem o zonă, de exemplu, pentru turismul lent în Deltă, proiect care pe PNRR s-ar fi pierdut, de altfel recuperat pe această zonă, și, da, vă pot confirma că sunt în negocieri pentru ca Via Transilvanica să beneficieze de o finanțare, având în vedere că e un circuit pedestru care e recunoscut la nivel global, aș putea spune chiar în zona aceasta de mass media. Sunt proiecte inovative, proiecte frumoase, proiecte cu care România se poate lăuda și pentru care aș vrea să mă lupt ca să le văd finanțate”, a susținut șeful de la MIPE.
În opinia demnitarului, Via Transilvanica este „tipul acela de proiect care leagă România, creează țesut social, strânge oameni din peste 400 de unități administrativ-teritoriale în jurul unui concept: de a strânge România”.
„După cum știți, Via Transilvanica s-a dezvoltat mai mult prin voluntariat până acum și ei au trecut de la o zonă de activism la o zonă de comunitate. Deci, practic, proiectul acesta este tipul acela de proiect care leagă România, creează țesut social, strânge oameni din peste 400 de unități administrativ-teritoriale în jurul unui concept: de a strânge România. Pe parcursul rutei există nenumărați antreprenori care sunt invitați să pregătească mâncarea pentru turiști sau să ofere spații de cazare. E un concept de comunitate foarte, foarte bine gândit, care atrage peste sute de mii de vizitatori deja. Avem din ce în ce mai mulți turiști străini și e o mândrie pentru români. Statul român niciodată nu a finanțat proiectul acesta și, pe de-o parte, e de înțeles pentru că, evident, nici nu poți să pui orice fel de finanțare, pentru că există acolo un concept de grassroot care vine de jos în sus, unde nu trebuie să ai o imixtiune prea mare, să zici: ‘A, ți-am dat bani, acum trebuie să faci ce zic eu’. Și atunci cred că fondurile norvegiene se potrivesc perfect pentru a amenaja ruta”, a susținut el.
Practic, este vorba de echipamente și de a amenaja puncte de vizitare.
„Deci, discutăm de echipamente, de a face niște puncte de vizitare – să avem centrul acela de vizitare de la Tășuleasa Social -, care să fie într-adevăr un centru de educație cu privire la spiritul comunitar, să poți să duci copiii să vadă ce înseamnă o rută de la Putna la Drobeta Turnu Severin – discutăm de 1.600 de kilometri – și acum vor să facă și în partea cealaltă, cumva, dinspre Satu Mare spre Dobrogea. Este un proiect foarte fain în care ne legăm unii de ceilalți, ne găsim bucuria de a vedea și a descoperi țara într-un mod care e legat de natură, de comunități, de gastronomia locală. Este fabulos. Când am simțit oportunitatea de a propune acest proiect – pentru că, da, acest proiect l-am propus chiar eu, acum, după ce am venit, după o discuție pe care am avut-o cu cei de la Via Transilvanica”, a adăugat ministrul.
În ceea ce privește finanțarea acestui proiect, este vorba despre 6-7 milioane de euro, a precizat el.
„Deocamdată, discutăm de o valoare de circa 6-7 milioane de euro, nu discutăm de sume foarte mari, însă, încă o dată, ar fi prima finanțare publică – bun, a mai fost ceva într-un parc național la un moment dat -, dar prima finanțare efectiv dedicată dezvoltării acestui proiect. Și până la urmă contează și succesul acestui proiect ca să poți să-l dezvolți în continuare. E o primă relație bună pe care sper să o avem cu parteneri norvegieni, cu expertiza lor. Ei au în Norvegia niște lucruri similare în materie de rute pedestre. Nu cu aceeași semnificație, să spunem, de coeziune, de comunitate cum avem noi, dar oricum rutele pedestre la ei sunt de mult ceva care atrage, ei având această, să spunem, atractivitate, pentru mers și activitățile în aer liber. Recunosc că sunt entuziasmat de posibilitatea de a ajuta tipul acesta de proiecte”, a subliniat Dragoș Pîslaru.
Referitor la proiectul turismului lent din Deltă, Pîslaru a menționat că acesta pleacă de la idei ale lui Ivan Patzaichin.
„Și proiectul din Delta este fabulos, pleacă de la niște idei pe care Ivan Patzaichin le-a avut de multă vreme și care acum, iată, sper să le vedem puse în practică – centre de vizitare, cu turism lent, deci nu cu speedboat-uri sau cu alte lucruri, și amenajate astfel încât să respecți și să dezvolți acest habitat excepțional pe care îl avem în Deltă, nu să stai să cotrobăi prin toate cotloanele pe cont propriu, să creezi trasee, și partea asta educațională, de cultură, de gastronomie locală”, a mai spus acesta.
Interviul acordat de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, va fi difuzat integral marți.