Kazahstan a redus producția de petrol și gaze de la Karachaganak după atacul cu drone al Ucrainei în Rusia.
Atacul dronelor ucrainene asupra unei uzine de procesare a gazului de la Orenburg (Rusia) a forțat țara vecină, Kazahstan, să-și reducă producția la zăcământul său de petrol și gaz condensat Karachaganak, cu 25% până la 30%, au declarat luni, pentru Reuters, două surse din industria petrolieră.
Uzina de la Orenburg, una dintre cele mai mari uzine de procesare a gazelor din lume, a fost forțată să oprească intrările de gaze din Kazahstan după atac, a anunțat duminică Ministerul kazah al Energiei. Această uzină procesează gaz condensat provenit de la zăcământul de petrol și gaz condensat din Orenburg, precum și de la zăcământul kazah Karachaganak.
Anterior, Ucraina a confirmat că a atacat o uzină de gaze din regiunea Orenburg, la aproximativ 1.700 de kilometri est de granița Rusiei cu Ucraina, și o rafinărie de petrol din regiunea Samara, scrie Agerpres .
Începând din luna august, Kievul și-a intensificat atacurile asupra rafinăriilor și a altor instalații energetice rusești, în încercarea de a perturba aprovizionarea cu combustibil și tăia sursele de finanțare ale Moscovei.
Potrivit surselor citate de Reuters, producția de la Karachaganak a scăzut luni la până la un nivel cuprins între 25.000 și 28.000 de tone, față de nivelul obișnuit de 35.000-35.500 de tone.
Sursele, care au dorit să își păstreze anonimatul, au adăugat că facilitatea de la Orenburg, care este controlată de producătorul rus de gaze Gazprom, ar putea relua luni o parte din intrările de gaze de la zăcământul Karachaganak, însă au refuzat să precizeze când vor fi restabilite nivelurile normale de aprovizionare.
Zăcământul Karachaganak a produs aproximativ 263.000 de barili de petrol pe zi în 2024. Petrolul este exportat de conducta Caspian Pipeline Consortium printr-un terminal rusesc de la Marea Neagră, precum și prin conducta rusească Drujba către Germania.
Zăcământul este operat de un consorțiu care include grupul american Chevron (18%) și companiile energetice europene Shell (29,25%) și Eni (29,25%). Alți acționari sunt compania rusă Lukoil (13,5%) și grupul petrolier kazah KazMunayGaz (10%).