Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, a participat marți la dezbaterea cu privire la viitorul Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2028-2034, organizată în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Generale/CAG, desfășurat la Luxemburg.
În intervenția sa, ministrul Oana Țoiu a reiterat importanța pe care România o acordă dosarului și angajamentul de a contribui constructiv la procesul de negociere aflat în desfășurare. A subliniat că bugetul european trebuie să reflecte deopotrivă nevoile curente ale statelor membre și ale cetățenilor și să asigure totodată finanțarea răspunsului UE la noile priorități și provocări.
În ceea ce privește structura noului buget UE, ministrul român a susținut continuarea și finanțarea adecvată a politicilor tradiționale ale UE, politica de coeziune și PAC, arătând că acestea fac parte din ADN-ul Uniunii Europene, insistând că acestea nu trebuie puse în competiție cu alte instrumente financiare. În acest sens, ministrul român și-a exprimat rezerva față de propunerea Comisiei de a combina aceste fonduri, avertizând asupra riscului ca această abordare să afecteze accesul facil și previzibil la finanțarea europeană, esențială pentru dezvoltarea comunităților și a regiunilor.
În ceea ce privește noile priorități, ministrul Oana Țoiu a evidențiat importanța majoră a securității și a competitivității, susținând propunerea consistentă a Comisiei Europene pentru un buget ambițios.
Ministrul român a pus accent în intervenția sa pe importanța finanțării de proiecte cu dublă utilizare (civilă și militară), fie că este vorba de infrastructură sau de mobilitate militară, având în vedere realitățile geopolitice de la granița estică a Uniunii și de la Marea Neagră și faptul că acestea servesc securității întregii Uniuni.
Cu privire la Fondul de Competitivitate propus, România a pledat pentru asigurarea unui acces efectiv și larg la resurse pentru toate statele membre și companii – mari, medii și mici – evitând astfel adâncirea decalajelor în interiorul Uniunii. Ministrul român de externe a insistat ca finanțarea să fie acordată nu doar pe baze de excelență și inovație, ci și industriilor tradiționale (cum ar fi auto, chimică și metalurgică), care sunt vitale pentru obiective strategice ale Uniunii, cum este apărarea. A arătat că această abordare va contribui la creșterea competitivității Uniunii și la micșorarea dependenței de alte state din afara Uniunii Europene.