O tehnică inedita redescoperă amintiri pierdute
Modificând modul în care oamenii își percep propriile corpuri, oamenii de știință au descoperit o modalitate de a ajuta la deblocarea amintirilor pierdute de mult timp din copilărie.
Data: 3 noiembrie 2025 Sursa: Universitatea Anglia Ruskin Rezumat: Cercetătorii au descoperit că întruchiparea unei versiuni digitale, infantile a propriei fețe ajută la deblocarea amintirilor vii din copilărie. Această iluzie întărește legătura dintre auto-percepția corporală și reamintirea autobiografică. Descoperirile sugerează că recuperarea memoriei nu este pur mentală, ci profund legată de modul în care ne percepem propriile corpuri. Astfel de perspective ar putea duce la instrumente pentru recuperarea amintirilor uitate sau tratarea pierderilor de memorie.
Vizualizarea unei versiuni mai tinere a propriei persoane poate trezi amintiri detaliate din copilărie, datorită legăturii creierului dintre percepția corpului și memorie. Acest experiment sugerează noi modalități puternice de a accesa amintiri odată considerate pierdute în timp.
Un nou studiu sugerează că schimbarea scurtă a modului în care oamenii își văd propriile corpuri poate facilita reamintirea amintirilor autobiografice, inclusiv a unora din copilăria timpurie.
Publicată în Scientific Reports, parte a grupului de reviste Nature, cercetarea este prima care arată că adulții pot accesa amintiri timpurii mai eficient după ce se văd temporar cu o versiune infantilă a propriei fețe.
Cum „Iluzia Înfruntării” Reconectează Mintea și Corpul
Neurocercetătorii de la Universitatea Anglia Ruskin (ARU) din Cambridge au condus studiul, care a implicat 50 de voluntari adulți. Experimentul a folosit ceea ce este cunoscut sub numele de „iluzie de înfruntare”, o tehnică care ajută oamenii să simtă că o altă față pe care o văd pe un ecran este de fapt propria lor reflexie.
Fiecare participant a urmărit un videoclip live cu propria față care a fost modificată digital cu un filtru de imagine pentru a semăna cu modul în care ar fi putut arăta în copilărie. Pe măsură ce participanții își mișcau capetele, imaginea de pe ecran le oglindea mișcările, creând senzația că fața copilărească era cu adevărat a lor. Un grup de control a experimentat aceeași configurație, dar și-a vizualizat fețele de adulți nealterate.
După finalizarea iluziei, participanților li s-a cerut să ia parte la un interviu de memorie autobiografică conceput pentru a provoca amintiri atât din viața lor timpurie, cât și din anul precedent.
Un impuls clar în reamintirea memoriei din copilărie
Cercetătorii au măsurat cât de multe detalii au inclus participanții atunci când au descris amintirile lor autobiografice episodice. Acestea sunt tipurile de amintiri care permit unei persoane să retrăiască mental experiențe trecute și să „călătorească înapoi în timp” în propria minte.
Descoperirile au arătat că persoanele care au văzut versiunea mai tânără a lor și-au amintit evenimente semnificativ mai detaliate din copilărie decât cele care și-au văzut fața obișnuită de adult. Rezultatele oferă primele dovezi că modificările subtile ale auto-percepției corporale pot influența cât de profund accesăm amintirile îndepărtate.
Deblocarea conexiunii creier-corp în memorie
Potrivit cercetătorilor, această descoperire aruncă o nouă lumină asupra modului în care percepția noastră asupra corpului interacționează cu memoria. În cele din urmă, ar putea duce la noi metode de accesare a amintirilor uitate sau greu de accesat, inclusiv cele din perioada cunoscută sub numele de „amnezie infantilă”, care acoperă de obicei primii câțiva ani de viață.
Autorul principal, Dr. Utkarsh Gupta, care a efectuat studiul în timpul doctoratului său la Universitatea Anglia Ruskin și care este acum cercetător în neuroștiințe cognitive la Universitatea din Dakota de Nord, a explicat: „Toate evenimentele pe care ni le amintim nu sunt doar experiențe ale lumii externe, ci și experiențe ale corpului nostru, care este întotdeauna prezent.
„Am descoperit că modificările temporare ale sinelui corporal, în special, întruchiparea unei versiuni infantile a propriei fețe, pot îmbunătăți semnificativ accesul la amintirile din copilărie. Acest lucru s-ar putea datora faptului că creierul codifică informațiile corporale ca parte a detaliilor unui eveniment. Reintroducerea unor indicii corporale similare ne poate ajuta să recuperăm acele amintiri, chiar și zeci de ani mai târziu.”
Reimaginarea sinelui pentru a revedea trecutul
Autorul senior, profesor Jane Aspell, șefa Laboratorului Self & Body de la Universitatea Anglia Ruskin, a adăugat: „Când amintirile noastre din copilărie au fost formate, aveam un corp diferit. Așa că ne-am întrebat: dacă am putea ajuta oamenii să experimenteze din nou aspecte ale acelui corp, am putea să-i ajutăm să-și amintească amintirile din acea perioadă?
„Descoperirile noastre sugerează că sinele corporal și memoria autobiografică sunt legate, deoarece modificările temporare ale experienței corporale pot facilita accesul la amintirile autobiografice îndepărtate.
„Aceste rezultate sunt cu adevărat interesante și sugerează că iluzii corporale suplimentare, mai sofisticate, ar putea fi folosite pentru a debloca amintiri din diferite etape ale vieții noastre - poate chiar și din prima copilărie. În viitor, ar putea fi chiar posibil să adaptăm iluzia pentru a crea intervenții care ar putea ajuta reamintirea memoriei la persoanele cu tulburări de memorie.”