Turcia și Uzbekistan Consolidează Parteneriatul Strategic la Summitul de la Ankara De James Durso - 09 Februarie 2026, 14:00 CST
Recep Tayyip Erdogan și Shavkat Mirziyoyev au reafirmat parteneriatul lor strategic cuprinzător, semnând o duzină de noi acorduri care acoperă energie, transport, industrie, coordonare în materie de securitate, educație și cultură. Legăturile economice Turcia-Uzbekistan se aprofundează rapid, comerțul bilateral apropiindu-se de 3 miliarde de dolari, cu un obiectiv de 5 miliarde de dolari în viitor. Parteneriatul este din ce în ce mai încorporat în Organizația Statelor Turcice, poziționând Turcia și Uzbekistan ca lideri coordonați.
Pe 29 ianuarie 2026, președintele turc Recep Tayyip Erdogan l-a primit pe președintele Uzbekistanului, Shavkat Mirziyoyev, la Ankara, pentru a patra întâlnire a Consiliului de Cooperare Strategică la Nivel Înalt Turcia-Uzbekistan. Cei doi lideri s-au întâlnit frecvent în ultimul deceniu, inclusiv vizita de lucru a lui Erdogan la Samarkand în 2016; vizita de stat a lui Mirziyoyev la Ankara în 2017; întâlnirea lor din martie 2022 de la Tașkent, unde au anunțat ridicarea relațiilor bilaterale la un „parteneriat strategic cuprinzător”; întâlnirea din iunie 2024 de la Ankara, în timpul căreia au semnat peste 20 de acorduri bilaterale; și Summitul BRICS de la Kazan din octombrie 2024.
Rezultatele Întâlnirii de la Ankara din Ianuarie 2026
O întâlnire a liderilor se încheie rar fără o avalanșă de acorduri, iar Erdogan și Mirziyoyev nu au făcut excepție. Ei au semnat aproximativ o duzină de acorduri bilaterale care acoperă asistența medicală; educația și medicina militară; cooperarea economică și financiară; proiecte miniere; coridoare internaționale de transport; înființarea de zone economice libere și speciale; migrația și returnarea cetățenilor; dezvoltarea industriei ușoare din Uzbekistan; și educația tehnică, formarea profesională și schimburile între instituțiile de învățământ superior. În plus, ambele părți au convenit să extindă cooperarea în domeniul siguranței nucleare, al politicii de migrație, al industriei ușoare și al coordonării politicii externe.
Erdogan și Mirziyoyev au semnat, de asemenea, o declarație comună prin care și-au reafirmat angajamentul față de parteneriatul strategic cuprinzător stabilit în 2022. Declarația a subliniat mecanismele de aprofundare a cooperării în diverse sectoare și a oficializat planificarea strategică pe termen lung. În special, cele două țări au convenit să consolideze cooperarea în sfera religioasă și au adoptat un plan de cooperare culturală pentru perioada 2026-2027. Liderii au anunțat, de asemenea, crearea unui mecanism de cooperare strategică „4+4”, conceput pentru a îmbunătăți coordonarea între instituțiile lor de afaceri externe, apărare, interne și informații într-un singur cadru.
Extinderea Legăturilor Economice și Comerciale
Liderii au subliniat creșterea constantă a comerțului reciproc, o dublare recentă a întreprinderilor mixte și extinderea legăturilor aeriene directe. Astăzi, aproximativ 1.900 de companii turcești operează în Uzbekistan, cu un volum total al investițiilor de aproximativ 5.6 miliarde de dolari SUA, în timp ce aproape 90 de zboruri săptămânale conectează orașele importante din cele două țări. Între 2017 și 2025, comerțul bilateral aproape s-a dublat, atingând 3 miliarde de dolari SUA. Cele două guverne și-au anunțat intenția de a ridica această cifră la 5 miliarde de dolari SUA în următorii ani.
În 2024, principalele exporturi ale Uzbekistanului către Turcia au inclus metale, textile, produse minerale, materiale plastice și cauciuc și produse agricole. Exporturile Turciei către Uzbekistan au constat în principal din mașini, produse chimice, textile, metale, materiale plastice și cauciuc și autovehicule.
Alinierea Geopolitică și Lumea Turcică
Având în vedere pozițiile lor geografice, Turcia și Uzbekistan împărtășesc un interes puternic pentru cooperarea geopolitică și regională. Mirziyoyev a subliniat public influența globală în creștere a Turciei, descriind-o drept „unul dintre noile centre de putere geopolitică ale lumii”. Ambii lideri au subliniat alinierea lor în ceea ce privește problemele regionale și importanța tot mai mare a cooperării în cadrul lumii turcice.
Organizația Statelor Turcice (OTS), fondată în 2009, a cunoscut recent o renaștere, evoluând dintr-un forum preponderent cultural într-o organizație din ce în ce mai geopolitică. Turcia a căutat să transforme OTS dintr-o platformă simbolică într-o axă strategică eurasiatică, folosind puterea soft, cooperarea militară și integrarea economică pentru a ajuta la umplerea vidului regional creat de preocuparea Rusiei cu războiul din Ucraina. Prin OTS, Turcia a urmărit o politică externă mai ambițioasă, extinzându-și influența spre sud și est spre Rusia și China, oferind în același timp republicilor din Asia Centrală opțiuni strategice de acoperire față de China, Rusia, Europa și Statele Unite. Organizația reflectă, de asemenea, interesul comun al republicilor pentru consolidarea rezistenței regionale împotriva agendelor externe, a fragmentării intra-regionale și a dezastrelor naturale.
Pregătirea pentru Dezastre și Reziliența Regională
Turcia și republicile din Asia Centrală se află în zone seismice active. Cu excepția Astanei, Kazahstan, capitalele republicilor se află în zone deosebit de vulnerabile. Uzbekistan păstrează amintiri vii ale cutremurului din Tașkent din 1966, în timp ce cutremurul Turcia-Siria din 2023, care a provocat peste 50.000 de morți, a subliniat expunerea comună a regiunii la riscul seismic. Prin urmare, este justificată o mai mare accentuare a cooperării în răspunsul la situații de urgență. Măsurile preventive—în special adoptarea și aplicarea codurilor de construcție rezistente la cutremure—sunt la fel de critice. Japonia, care își extinde prezența în Asia Centrală și este un lider global în construcția rezistentă la cutremure, ar putea oferi expertiză tehnică valoroasă Turciei și republicilor din Asia Centrală.
Cooperare Culturală, Educațională și Instituțională
În sfera culturală și umanitară, întâlnirile din ianuarie 2026 au reafirmat angajamentele față de programele culturale comune, schimburile educaționale și legăturile mai largi între persoane. Ca parte a unei inițiative mai ample de înființare de instituții de învățământ reciproce, Erdogan și Mirziyoyev au participat la ceremonia de punere a pietrei de temelie pentru Școala de Stat Uzbekistan din Istanbul.
Uzbekistan a devenit membru cu drepturi depline al OTS în 2019, marcând o piatră de hotar semnificativă în aprofundarea cooperării sale cu Turcia și alte state turcice. De atunci, relațiile Uzbekistan-Turcia în cadrul OTS au evoluat de la o implicare în principal culturală într-un parteneriat strategic, multilateral, care acoperă cooperarea economică, politică, de transport și instituțională. Relațiile dintre cele două țări au căpătat din ce în ce mai mult caracteristicile unui model de conducere coordonat în cadrul OTS. Aceasta reflectă încrederea reciprocă tot mai mare și rolurile complementare: Turcia ca ancoră economică și geopolitică—și membru NATO; Uzbekistan ca un hub central în Asia Centrală și un antrepozit cheie către Afganistan.
Întâlnirile trilaterale la nivel înalt—cum ar fi summitul Turcia-Azerbaidjan-Uzbekistan de la Ankara din ianuarie 2025—au produs Declarația de la Ankara, care a solicitat o integrare mai profundă în comerț, investiții, transport și energie, în special prin proiecte precum Ruta Internațională de Transport Trans-Caspică (Coridorul Mijlociu) și Coridorul Zangezur.
Facilitarea Comerțului și Instrumente Instituționale
Comerțul dintre Uzbekistan și Turcia funcționează atât în baza unui regim de națiune cea mai favorizată, cât și în baza unui Acord Comercial Preferențial, contribuind la expansiunea sa susținută. Inițiativele OTS—inclusiv Coridorul Vamal Simplificat, care a intrat în vigoare în noiembrie 2024, și integrarea digitală a transportului rutier e-Permit—vizează reducerea întârzierilor la frontieră și reducerea barierelor comerciale netarifare. Banca Mondială a identificat întârzierile la frontieră ca fiind o sursă majoră de fricțiune comercială, deoarece încetinesc comerțul, cresc costurile și constrâng creșterea economică. În cadrul cadrului OTS, Fondul de Investiții Turcic a fost înființat cu un capital autorizat de 600 de milioane de dolari SUA pentru a finanța întreprinderile mici și mijlocii și proiectele transfrontaliere în transport, logistică și energie, consolidând astfel integrarea economică între statele membre. Uzbekistan a promovat, de asemenea, o cooperare multilaterală mai largă în cadrul OTS, promovând inițiative în știință, educație, digitalizare și implicarea tinerilor. În special, Uzbekistan va prezida Uniunea Universităților Turcice în perioada 2025-26, instituționalizând și mai mult colaborarea academică. Liderii uzbeci au subliniat, de asemenea, necesitatea de a spori dezvoltarea durabilă și răspunsurile colective la amenințările sistemice, inclusiv pandemiile, provocările de mediu și dezastrele umanitare.
Concluzie
În cadrul Organizației Statelor Turcice, relațiile Uzbekistan-Turcia au apărut ca un parteneriat dinamic și strategic semnificativ. Cooperarea lor combină aprofundarea legăturilor economice, integrarea infrastructurii, coordonarea instituțională și diplomația culturală, depășind cu mult afinitatea simbolică spre o colaborare practică, orientată spre rezultate, în comerț, transport, finanțe și conectivitate regională.