Prețurile de import ale SUA au crescut cu 0,1 la sută lună-de-lună în ianuarie, corespunzând exact așteptărilor economiștilor și marcând o decelerare semnificativă față de creșterea de 0,4 la sută din decembrie. Datele, publicate în această dimineață, sugerează că presiunile deflaționiste din lanțurile globale de aprovizionare încep să atenuieze traiectoria ascendentă a costurilor bunurilor importate, oferind potențial o ușurare consumatorilor și retailerilor americani care se confruntă cu preocupări persistente legate de inflație. Această lectură mai slabă intervine într-un moment critic pentru deliberările politicii Rezervei Federale, pe măsură ce decidenții evaluează dacă inflația importată rămâne un obstacol semnificativ în atingerea țintei lor de stabilitate a prețurilor de 2 la sută.
Indicele prețurilor de import măsoară costul bunurilor care intră în Statele Unite din străinătate, servind drept un indicator principal crucial pentru inflația prețurilor de consum și marjele de profit ale companiilor. Acest indicator are o importanță particulară în mediul economic actual, în care normalizarea lanțurilor de aprovizionare și modelele în schimbare ale cererii globale au generat o volatilitate substanțială în costurile de import. Lectura din ianuarie reprezintă o decelerare de 50 de puncte de bază față de ritmul lunii anterioare, sugerând că momentumul creșterilor prețurilor de import își pierde din avânt pe măsură ce prețurile mărfurilor se stabilizează, iar costurile de transport rămân ridicate, dar nu mai accelerează la ritmele rapide observate în perioada de redresare post-pandemie.
Comparând acest rezultat cu mediile istorice, se conturează o imagine mai nuanțată a peisajului inflaționist. În ultimele douăsprezece luni, prețurile de import au crescut cu aproximativ 2,3 la sută an-an, un ritm care rămâne peste normele pre-pandemice, dar considerabil mai moderat decât creșterile cu două cifre înregistrate în 2021 și 2022. Decelerarea lună-de-lună de la 0,4 la sută la 0,1 la sută indică faptul că efectele de bază din comparațiile cu anul anterior devin mai puțin favorabile, însă ritmul absolut al creșterilor prețurilor de import încetinește în mod autentic. Această distincție contează în mod considerabil pentru așteptările inflaționiste, deoarece sugerează că impulsul dezinflaționist din lanțurile globale de aprovizionare persistă, în loc să se inverseze.
Descompunerea pe sectoare a prețurilor de import dezvăluie presiuni divergente în diferite categorii de bunuri. Importurile legate de energie, care au determinat mare parte din volatilitatea ultimelor luni, par să se stabilizeze pe măsură ce prețurile țițeiului se consolidează în jurul nivelurilor actuale. Materialele industriale și bunurile intermediare înregistrează creșteri de prețuri mai modeste, reflectând o cerere globală mai slabă și capacități excedentare în sectoarele manufacturiere la nivel mondial. Importurile de bunuri de consum, în special electronicele și îmbrăcămintea, continuă să beneficieze de dinamici competitive ale prețurilor în hub-urile manufacturiere asiatice, unde capacitățile de producție excedentare și mișcările valutare mențin prețurile la nivele reduse. Importurile auto, totuși, continuă să se confrunte cu presiuni ascendente din cauza costurilor ridicate ale semiconductorilor și constrângerilor din lanțurile de aprovizionare pentru categorii cheie de componente.
Implicațiile pentru piața valutară ale acestor date sunt în mod clar mixte. O lectură a prețurilor de import mai slabă decât se temea de obicei susține un dolar mai slab, deoarece reduce urgența pentru majorări ale ratelor dobânzii de către Rezerva Federală și sugerează că inflația importată nu forțează mâna băncii centrale către o politică monetară mai restrictivă. Perechea USD/JPY poate întâmpina presiune descendentă, în special dacă piețele reevaluează probabilitatea creșterilor ratelor pe termen scurt. Invers, perechea EUR/USD ar putea să se consolideze moderat, deoarece datele reduc atractivitatea relativă a activelor denominate în dolari pe baza tranzacțiilor de carry trade. Totuși, faptul că lectura a corespunzător așteptărilor, în loc să surprindă în sens descendent, limitează amplitudinea reevaluării pieței valutare.
Implicațiile pentru piața de acțiuni favorizează sectoarele cu expunere semnificativă la importuri și marje de profit subțiri. Retailerii și companiile din sectorul bunurilor de consum discreționare, care s-au confruntat cu compresia marjelor din cauza costurilor ridicate de import, pot experimenta o ușurare modestă și o expansiune potențială a multiplilor dacă piețele percep un punct de inflexiune autentic în dinamica prețurilor de import. Companiile din tehnologie cu lanțuri de aprovizionare semnificative în străinătate, în special cele din electronice de consum și semiconductori, ar putea beneficia de moderarea costurilor de input. Invers, companiile cu producție semnificativă internă și expunere limitată la importuri pot înregistra performanțe relative inferioare dacă piața se rotește către sectoare sensibile la importuri. Piața obligatară va prețui probabil o probabilitate ușor mai mică a unei înăspriri agresive a Rezervei Federale, susținând potențial titlurile cu maturități mai lungi din venituri fixe și limitând expansiunea randamentelor pe termen scurt.
Din perspectivă tehnică, perechea USD/JPY se apropie de nivele critice de suport în jurul valorii de 148,50, aceste date privind prețurile de import putând accelera un test al nivelului de 147,80 dacă sentimentul de risc se deteriorează în continuare. Perechea EUR/USD întâmpină rezistență la 1,0950, o spargere peste acest nivel putând semnala o slăbiciune mai amplă a dolarului. Monedele legate de mărfuri, în special dolarul australian și dolarul canadian, pot găsi suport dacă piețele interpretează prețurile de import mai slabe ca dovadă a moderării inflației globale, ceea ce ar putea reduce urgența pentru înăsprirea suplimentară a băncilor centrale din țările exportatoare de mărfuri.
Traderii ar trebui să ia în considerare o poziție lungă modestă în EUR/USD cu puncte de intrare în apropiere de 1,08