Fiecare avans de 10% al preţului petrolului în cursul unui an ar urma să aibă ca rezultat o creştere de 40 puncte de bază a inflaţiei globale şi un declin între 0,1% şi 0,2% al economiei mondiale, a declarat luni Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), transmite Kyodo.
Estimarea şefului FMI a fost prezentată într-un discurs la Tokyo, în cadrul unui simpozion organizat de ministerul de Finanţe din Japonia, şi vine după ce cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului a urcat luni dimineaţă la aproape 111 dolari, pe fondul temerilor investitorilor că prelungirea războiului din Orientul Mijlociu ar putea perturba sever pieţele energetice şi afecta creşterea economiei mondiale.
„Dacă noul conflict se prelungeşte, are potenţial clar şi evident de a afecta încrederea pieţelor, creşterea economică şi inflaţia, punând noi solicitări asupra autorităţilor”, a declarat Georgieva.
Oficialul a adăugat că FMI evaluează potenţialul impact al conflictului asupra statelor membre, după ce facilităţi cheie de petrol şi gaze au fost afectate, iar traficul prin Strâmtoarea Ormuz a scăzut cu 90%. 60% din importurile de petrol şi 11% din importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) ale Japoniei vin pe rutele navigabile de lângă Iran, ceea ce arată potenţialele riscuri cu care s-ar putea confrunta ţara în cazul prelungirii conflictului.
Chiar dacă războiul se încheie, sunt sigură „că va apărea un nou şoc”, a explicat Georgieva, care în timpul mandatului ei a avut experienţa pandemiei şi a invadării Ucrainei de către Rusia. „Suntem într-o lume mai predispusă la şocuri. Suntem într-o lume care se confruntă cu incertitudini sporite. Aceasta este acum noua normalitate”, a afirmat Georgieva, sfătuind autorităţile „să se gândească la ce este de neconceput şi să se pregătească”.
Subliniind importanţa consolidării creşterii economice stimulate de sectorul privat, oficialul FMI a citat importanţa adaptării de către Japonia a inteligenţei artificiale (AI) la locurile de muncă, pentru a spori productivitatea şi a recomandat autorităţilor de la Tokyo să caute legături comerciale mai strânse cu alte ţări din Asia.
FMI estimează că „eforturile în vederea unor legături comerciale mai strânse în interiorul Asiei – care să se concentreze pe scăderea barierelor netarifare – ar putea majora în medie PIB-ul Asiei cu 1,8%, pe termen lung”, susţine directorul general al Fondului Monetar Internaţional.
FMI monitorizează îndeaproape conflictul din Orientul Mijlociu şi va include concluziile sale în raportul „World Economic Outlook” care va fi publicat în aprilie, a declarat săptămâna trecută Georgieva. În ianuarie, FMI şi-a revizuit uşor previziunile de creştere globală la 3,3% pentru 2026 şi la 3,2% pentru anul viitor.