Similară cu sărbătoarea cireşilor înfloriţi din Japonia, în municipiul Buzău ar putea avea loc o sărbătoare a castanilor înfloriţi pe bulevardul Nicolae Bălcescu, unul dintre cele mai romantice bulevarde din ţară, unde arborii formează tuneluri adânci ale căror umbre sunt luminate parcă şi ziua şi noaptea de inflorescenţele albe, înalte, cu petale delicate şi parfumate.
Bulevardul Nicolae Bălcescu leagă centrul istoric al municipiului Buzău şi Palatul Comunal cu ceasul care dă ora exactă pe melodia regretatului artist Benone Sinulescu, de Parcul Crâng, rămăşiţă a Codrilor Vlăsiei. Artera este presărată de cafenele şi restaurante, instituţii de cultură, reprezentând o zonă de promenadă preferată în orice anotimp al anului. Primăvara, bulevardul se transformă într-un tunel cu castani de la un capăt la celălalt, întrerupt ici, colo de câte o străduţă adiacentă.
Pentru a proteja arborii, de câţiva ani, administraţia locală a decis ca din primăvară şi până în toamnă, pe timpul zilelor de sâmbătă şi duminică, circulaţia rutieră să fie închisă pe un anumit sector, cu scopul de a proteja castanii de poluare.
Referitor la un posibil eveniment dedicat înfloririi castanilor, similar cu cel dedicat cireşilor înfloriţi din Japonia, primarul Constantin Toma a precizat că deja este o sărbătoare a primăverii şi, în perspectivă, se pot face demersuri.
„Primăria Buzău a decis în ultimii ani ca sâmbăta şi duminica să nu se circule, iar dacă se usucă un copac, îl înlocuim tot cu un castan. Cea mai bună protecţie ar fi să nu circule nici o maşină acolo. Este de discutat, trebuie un proiect şi trebuie şi un acord politic aici. Gândim în perspectivă, vedem ce se va întâmpla. Bulevardul este deja un brand pentru municipiu, dar trebuie să ai şi străzi pe care să nu mai circule maşinile. Va fi o decizie probabil care se va lua în timp. Înflorirea castanilor este o sărbătoare până la urmă, o sărbătoare a primăverii, o sărbătoare a frumosului, o sărbătoare a tradiţiei, a istoriei, pentru că au fost plantaţi la sfârşit de secolul XIX”, a declarat pentru AGERPRES, Constantin Toma.
De altfel, Buzăul în anii de dinaintea Primului Război Mondial a cunoscut o evoluţie a felului în care locuitorii îşi petreceau timpul liber, potrivit cărţii „Modernizarea oraşului Buzău 1880-1950. Arhitectură, urbanism, igienă”, scrisă de Viorel Gheorghe.
„De la plimbările prin Parcul Crâng, specifice perioadei de mijloc a secolului al XIX-lea, ajungem la spectacole de teatru, la cursele de cai şi, într-un final, la cel de cinema, noua magie care cuprinde întreaga lume. (…) Timpul social al multor buzoieni începe să fie împărţit între cel ocupat sau plătit şi cel liber, cel dedicat loisir-ului, care duce la definirea unui spaţiu urban nou. Modernizarea parcurilor, montarea de băncuţe de-a lungul bulevardelor, construirea unui hipodrom sunt doar câteva exemple”, arată scriitorul Viorel Gheorghe.
Una dintre provocările vremurilor a fost trasarea unui bulevard care să unească Crângul de centrul oraşului Buzău. După dezbateri şi un plan bine pus la punct, la sfârşitul secolului XIX încep lucrările de construcţie a Bulevardului Parcului, ulterior Ion C. Brătianu, astăzi Nicolae Bălcescu, pe traseul vechiului apeduct, care a fost pavat şi plantat cu castani.
„Au fost expropriate terenuri din prelungirea străzii Gârliţei. Licitaţia pentru construirea noului bulevard s-a organizat la 15 ianuarie 1887, lucrările fiind încheiate la 31 martie 1888. A primit numele de Bulevardul Parcului, iar din 1896, ‘I.C.Brătianu’ ca semn de omagiu adus memoriei marelui om politic român. În 1891 a fost pavată, pentru a deveni o arteră de circulaţie modernă, iar în 1892, pe noul bulevard au fost amplasate 46 de canapele, completate cu alte 40 în 1908. (…) Plimbările prin Crâng şi pe noul bulevard au reprezentat un mod plăcut de petrecere a timpului liber. (…) Cei mai mulţi arbori plantaţi au fost cumpăraţi de la horticultori renumiţi. În anul 1891, arborii au fost achiziţionaţi de la pepiniera din Bucureşti a lui Louis Lagvray. (…) Primarul N. I. Constantinescu a prezentat câteva date despre plantările de arbori în Buzău. Astfel, numai în primăvara acelui an au fost plantaţi 537 de castani sălbatici pe Bulevardul Parcului până în pădure”, se precizează în volumul „Modernizarea oraşului Buzău 1880-1950. Arhitectură, urbanism, igienă”, pus la dispoziţie de Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Buzău.
Plantarea castanilor în aliniament de-a lungul bulevardului nu a fost realizată la întâmplare, sunt de părere specialiştii.
„Sunt arbori de aliniament, au o creştere frumoasă, sunt cu coroana deschisă, au aceste flori care arată foarte bine în momentul în care sunt înfloriţi. Sunt o serie de specii care se pretează pentru aliniamente, printre care şi castanul porcesc. Forma coroanei poate să fie foarte frumoasă când este singur plantat şi are loc să se dezvolte, dar şi atunci când este în aliniamente. După aceea, şi florile albe care rezistă în jur de două-trei săptămâni pe an în funcţie de temperaturi, decorează şi dau, aşa, o senzaţie de de lumină pe bulevard, iar atunci când sunt în aliniament, creează anumite tunele. Ei au fost plantaţi de către specialişti la distanţa corespunzătoare astfel încât să se îmbine coroanele şi în lungime şi în distanţa dintre ei, plus că oferă umbră, oferă oxigen, absorb gazele de eşapament”, a precizat, pentru AGERPRES, prodecanul Facultăţii de Horticultură din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, George Adrian Peticilă.
Bulevardul a fost evocat şi în cartea „Oraşul cu castani şi amintiri”, a publicistului şi scriitorului buzoian Nicolae Peneş, în numeroase memorii, cărţi şi monografii, publicaţii ştiinţifice şi cărţi de poezii. Se regăseşte printre preferinţele turiştilor care aleg municipiul Buzău, artera fiind considerată relaxantă, romantică şi frumoasă, cu precădere la finalul săptămânii, când circulaţia autoturismelor pe sectorul de drum către Parcul Crând este interzisă. Partea carosabilă devine o alee pietonală flancată de zeci de castani, iar vara sunt organizate diferite evenimente culturale, artistice şi sportive. În prezent, bulevardul numără în jur de 500 de castani, cei mai mulţi regăsindu-se între Parcul Crâng şi clădirea Prefecturii.