La ședința din luna iunie, Consiliul de Politică Monetară (MPB) al Băncii Centrale a Australiei (RBA) a menținut dobânda cheie la nivelul de 4,35%, așa cum era anticipat pe scară largă de piață. Totuși, într-o mișcare care a surprins pe unii analiști, banca centrală a transmis un semnal clar că majorările suplimentare ale dobânzii rămân pe masă.
În comunicatul de presă emis după ședință, RBA a adăugat o clauză explicită: „inclusiv creșterea suplimentară a țintei dobânzii cheie, dacă va fi necesar”, pe lângă mențiunea obișnuită privind întreprinderea acțiunilor necesare pentru atingerea obiectivelor de politică monetară. Guvernatorul RBA, Michele Bullock, a reiterat acest aspect în declarația sa introductivă la conferința de presă post-ședință. Această formulare este neobișnuită pentru RBA și reprezintă un semnal mai puternic decât cel transmis în comunicările recente, sugerând că banca centrală dorește să tempereze speculațiile legate de încheierea ciclului de majorări ale dobânzilor.
În acest context, analiștii își mențin opinia că noi majorări ale dobânzii cheie sunt probabile. Dacă datele privind inflația din trimestrul iunie vor fi din nou puternice, următoarea creștere ar putea avea loc la ședința din august. O pauză mai lungă este posibilă dacă următoarele indicatori de inflație vor fi mai puțin alarmanti, însă direcția generală pare să rămână către o politică monetară mai restrictivă.
Se anticipează că va fi nevoie de o slăbire neașteptată a economiei domestice și de o perspectivă mai favorabilă a inflației pentru a preveni complet noi majorări ale dobânzii cheie. Comunicatul post-ședință a subliniat viziunea RBA conform căreia inflația este prea ridicată și că este necesară o perioadă de creștere economică mai lentă pentru a readuce inflația la țintă.
RBA continuă să considere că economia australiană se confruntă cu presiuni asupra capacității, putând crește doar cu aproximativ 2% pe an înainte ca inflația să accelereze. Această perspectivă este în concordanță cu mesajele anterioare ale RBA, deși inferioară propriei evaluări a unora dintre analiști.
MPB nu a fost la fel de preocupat de fluxul recent de date privind sectorul gospodăriilor și piața muncii, așa cum au implicat estimările pieței. Prognozele RBA, bazate pe o traiectorie anticipată a dobânzii cheie incluzând una sau mai multe majorări, vizau deja o anumită încetinire economică. De altfel, RBA consideră piața muncii ca fiind încă un pic „încinsă” la nivelul actual al ratei șomajului, un punct subliniat și de guvernator în conferința de presă.
Șocul prețurilor la energie este văzut ca un factor care adaugă la problemele inflaționiste preexistente. Prețurile energiei și ale „majorității materiilor prime conexe” sunt menționate ca fiind încă peste nivelurile pre-conflict, iar recuperarea, în concordanță cu previziunile proprii, este așteptată să fie graduală.
Discuția referitoare la partea reală a economiei a fost una optimistă. Scăderea cheltuielilor de consum a fost „conform așteptărilor”, comentariile despre piața imobiliară au sugerat o preocupare redusă, iar majoritatea indicatorilor pieței muncii au fost considerați „rezilienți”. În conferința de presă, guvernatorul a declarat că este prea devreme pentru a evalua impactul modificărilor recente ale politicii macroeconomice, inclusiv majorările dobânzilor și bugetul, asupra pieței imobiliare.
Tonul discuției privind transmiterea șocului energetic către alte prețuri a fost, de asemenea, mai restrictiv decât anterior. Comunicatul RBA din luna mai descria „semne timpurii” că firmele caută să transfere costurile mai mari asupra propriilor prețuri. Luna aceasta, acestea au fost „semne”, nu „semne timpurii”, iar unele dintre creșterile de prețuri au fost notate ca având deja loc, în special în construcțiile noi de locuințe. Această limbaj este important, având în vedere accentul pus de MPB pe asigurarea că șocul actual al prețurilor la energie nu se va încorpora în inflația persistentă.
De asemenea, notabil din conferința de presă, guvernatorul a subliniat că firmele pot transfera costurile mai mari asupra propriilor prețuri doar dacă cererea este suficient de puternică pentru ca consumatorii să o accepte. Comentariile din mai, conform cărora transmiterea costurilor era „rezonabilă”, nu au fost repetate; dimpotrivă, transmiterea a fost o reacție „așteptată” din partea afacerilor, în special a celor mici, dat fiind că este „subzistența lor”.
În ansamblu, rezultatul și comunicarea acestei ședințe sunt în concordanță cu viziunea existentă asupra analizei economice a RBA. MPB nu a fost descurajat de datele recente mai slabe, considerând aceste rezultate ca fiind o parte necesară a încetinirii creșterii economice necesare pentru reducerea inflației. Banca centrală este mai preocupată de riscurile de creștere ale inflației decât de riscurile de scădere. Și observă acum o mai mare transmitere a costurilor în prețuri, în special în construcțiile de locuințe, așa cum a fost semnalat inițial la începutul lunii aprilie.