Banca Centrală Europeană (BCE) ar putea rămâne înclinată spre majorări suplimentare ale ratelor dobânzilor, chiar dacă creșterea economică în zona euro rămâne timidă, conform analiștilor Bank of America (BofA).
Potrivit BofA, BCE continuă să acorde o importanță semnificativă riscurilor inflaționiste crescute, deși ținta sa oficială de inflație este simetrică la 2%. Oficialii băncii au subliniat în mod repetat angajamentul lor de a menține stabilitatea prețurilor, iar deciziile recente de politică monetară indică o preocupare mai mare pentru inflația care rămâne peste țintă, decât pentru cea care scade sub nivelul dorit.
Un element cheie de urmărit rămân proiecțiile economice trimestriale ale BCE, în special previziunile inflaționiste pe termen lung, care ajută investitorii să anticipeze direcția viitoare a ratelor dobânzilor. Analiștii BofA menționează că proiecțiile din iunie ale BCE au fost în general în concordanță cu așteptările pieței privind două până la trei majorări suplimentare ale dobânzilor în cadrul actualului ciclu de înăsprire monetară.
BCE a majorat rata depozitelor la 2,25% la începutul lunii și a continuat să sublinieze o abordare "ședință cu ședință" și dependentă de date. Echipa de cercetare a BofA anticipează în prezent o nouă majorare a dobânzii în iulie, însă scăderea prețurilor petrolului, în urma evoluțiilor recente din Orientul Mijlociu, a crescut posibilitatea unei amânări până în septembrie sau chiar a unei pauze temporare.
Privind pe termen mai lung, economiștii se așteaptă ca BCE să înceapă să relaxeze politica monetară în 2027, pe măsură ce presiunile inflaționiste se moderează. Ratele dobânzilor ar putea reveni eventual spre 2%, cu posibilitatea de a scădea chiar sub acest nivel dacă inflația nu atinge ținta și creșterea economică rămâne slabă.
Pe lângă ratele dobânzilor, investitorii monitorizează și reducerea bilanțului BCE. Întărirea cantitativă a determinat scăderea bilanțului de la un vârf de 8,3 trilioane de euro în 2022 la aproximativ 6,3 trilioane de euro până la sfârșitul anului 2025, cu declinuri suplimentare așteptate pe măsură ce activele ajunse la scadență nu vor fi reinvestite integral. Scăderea lichidității excedentare ar putea influența în cele din urmă condițiile de pe piața monetară și ar crește cererea pentru operațiunile de finanțare ale BCE. Prin urmare, evoluțiile bilanțului vor deveni, probabil, o componentă mai importantă a perspectivei politicii monetare, alături de deciziile privind ratele dobânzilor.