Parlamentul European a avansat semnificativ în procesul legislativ pentru introducerea euro digital, un proiect monitorizat de mai mulți ani și care vizează crearea unei forme digitale a monedei euro. Deși dezbaterea publică a fost marcată de numeroase controverse și informații eronate, proiectul nu intenționează înlocuirea numerarului, ci oferirea unei alternative moderne pentru plățile digitale.
Demersurile pentru analiza fezabilității euro digital au început în 2020, inițiate de Banca Centrală Europeană (BCE). Comisia Europeană a prezentat propunerea legislativă în 2023. După o perioadă intensă de negocieri și, pe alocuri, de opoziție din partea unor actori politici și din sectorul financiar, Parlamentul European a acordat o primă aprobare proiectului, după ce Consiliul Uniunii Europene își exprimase deja acordul în luna decembrie.
Următorul pas este dezbaterea regulamentului în plenul Parlamentului European. Dacă negocierile finale dintre Parlament și Consiliu se vor încheia cu succes până la finele anului 2026, euro digital ar putea fi introdus în circulație începând cu anul 2029, deși acest calendar rămâne supus unor incertitudini.
Conform proiectului aflat în discuție, euro digital va avea statut de mijloc legal de plată și va fi acceptat în toate statele membre ale zonei euro. Utilizatorii vor putea accesa o aplicație dedicată, funcționând ca un portofel digital, prin intermediul căreia vor putea efectua tranzacții în magazine, pe platforme de comerț electronic sau efectua transferuri de bani între persoane.
Un avantaj important față de plățile cu cardul îl reprezintă lipsa comisioanelor pentru utilizatorii de euro digital. În cazul comercianților, comisioanele vor fi reglementate și limitate prin lege, având ca scop reducerea costurilor percepute în prezent de rețelele private de plăți. Acest sistem va opera unitar în întreaga zonă euro, inclusiv pentru plățile transfrontaliere.
Susținătorii proiectului subliniază că euro digital ar putea facilita accesul la plățile electronice pentru persoanele fără cont bancar, prin posibilitatea de a încărca numerar în portofelul digital, inclusiv prin intermediul oficiilor poștale. Un alt argument major este reducerea dependenței Europei de sistemele de plată dezvoltate de companii americane precum Visa, Mastercard, American Express sau PayPal.
Pe de altă parte, criticii proiectului emit ipoteza că euro digital ar putea conduce la o înlocuire treptată a numerarului. BCE, însă, insistă asupra faptului că acesta va fi o alternativă, iar bancnotele și monedele vor rămâne în circulație. De altfel, utilizarea numerarului este deja în declin în Europa, ponderea tranzacțiilor realizate în numerar scăzând de la peste 79% în 2016 la 52% în 2024. În Italia, de exemplu, numerarul este încă utilizat în aproximativ 61% dintre tranzacții, ceea ce explică și nivelul ridicat de scepticism față de proiect.
Alți critici invocă posibilitatea supravegherii plăților. BCE respinge ferm această interpretare, subliniind că sistemul este conceput pentru a funcționa chiar și offline, oferind astfel un nivel de confidențialitate comparabil cu cel al numerarului.
Este important de menționat că proiectul euro digital nu trebuie confundat cu criptomonedele. Acesta nu este un activ de investiții și nu este supus fluctuațiilor de piață. Va fi emis de Banca Centrală Europeană și va avea aceeași valoare cu euro în numerar.
Sectorul bancar privește proiectul cu o anumită rezervă, dat fiind potențialul ca o parte dintre plățile gestionate în prezent de bănci să migreze către euro digital, ceea ce ar putea diminua veniturile din comisioane. Există și riscul ca un număr mare de clienți să își transfere economiile din conturile bancare în portofele digitale, generând presiuni asupra sistemului financiar. Pentru a preveni acest scenariu, proiectul stipulează că BCE va stabili un plafon pentru sumele deținute într-un portofel de euro digital, iar aceste sume nu vor beneficia de dobândă. Reprezentanții BCE au sugerat că acest plafon ar putea fi situat între 3.000 și 4.000 de euro.