China își reduce semnificativ stocurile strategice de țiței, ajungând la un nivel estimat la un miliard de barili, pe fondul scăderii drastice a importurilor din Iran, ca urmare a războiului declanșat.
În luna mai 2026, importurile de țiței ale Chinei au scăzut la 6,36 milioane de barili pe zi, o cifră mult inferioară celor 11,39 milioane de barili pe zi din februarie, ultima lună anterioară izbucnirii conflictului. Această scădere, de peste 44%, determină rafinăriile chineze să proceseze aproximativ dublu față de cantitatea importată, epuizând rezervele acumulate pe parcursul a peste un an de achiziții agresive.
Analiștii avertizează că această "pernă" de siguranță nu va dura la nesfârșit. Odată ce Beijingul va începe să-și refacă stocurile spre sfârșitul anului curent, impactul complet al războiului asupra prețurilor ar putea fi resimțit pe piețele internaționale.
Războiul din Iran și perturbările pe piața petrolului și gazelor au cauzat o prăbușire masivă a importurilor de țiței ale Chinei. Acestea au fost estimate la puțin peste 6 milioane de barili zilnic în luna mai, față de aproape 11,40 milioane de barili zilnic în februarie. Uimitor este faptul că China își permite această scădere datorită rezervelor sale substanțiale.
Potrivit datelor Kpler citate de Reuters, importurile din luna mai au atins o medie zilnică de 6,36 milioane de barili, în scădere față de 8,10 milioane de barili zilnic în aprilie și 11,39 milioane de barili zilnic în februarie. Consumul, pe de altă parte, nu a înregistrat o scădere proporțională cu cea a importurilor. Rafinările chineze procesau țiței într-un ritm zilnic de 13,5 milioane de barili în luna mai, o ușoară scădere față de aprilie, dar semnificativ mai modestă decât declinul importurilor.
Motivul acestei situații este rezerva masivă de țiței acumulată de China, posibil pregătită tocmai pentru astfel de evenimente. În peste un an înainte de atacurile inițiale asupra Iranului, China a achiziționat mai mult țiței decât putea consuma și exporta, profitând de prețurile stabile și de discounturile oferite pentru petrolul sancționat din Rusia și Iran.
Deși China nu raportează cifrele privind stocurile, analiștii estimează că acestea au fost alimentate cu o rată zilnică de 900.000 până la un milion de barili pe zi anul trecut. Astfel, țara a acumulat aproximativ 1 miliard de barili de petrol de rezervă, pe care rafinăriile le folosesc acum pentru a compensa pierderea aprovizionării, fără a fi falimentate de costuri.
Comunitatea analitică consideră că reducerea importurilor și utilizarea stocurilor de către China au contribuit la prevenirea unei creșteri mult mai mari a prețurilor pe piețele internaționale.
Mai mult, construcția stocurilor a făcut parte dintr-un plan pe termen lung. China construia noi facilități de stocare a petrolului, vizând o capacitate suplimentară de 169 de milioane de barili, care să fie finalizată până la sfârșitul acestui an. Această nouă capacitate este egală cu două săptămâni de importuri de țiței.
Ironia face ca stocul substanțial de țiței al Chinei a fost invocat anul trecut de analiști ca un motiv major pentru deprecierea prețurilor, predicțiile indicând un surplus semnificativ de țiței. Războiul din Iran, însă, a anulat aceste predicții, transformând lumea într-un deficit crescător, cu tot mai mulți comentatori avertizând că impactul complet al războiului va deveni palpabil în curând.
Prin urmare, stocurile Chinei au continuat să deprime prețurile sau, mai exact, să le țină sub control pentru moment, permițând țării să consume petrol la niveluri relativ neschimbate fără ca prețul Brent să atingă 150 de dolari pe baril și fără a-și dubla factura la importul de petrol.
Cu toate acestea, chiar și rezervele Chinei nu vor dura la infinit. Se așteaptă ca Beijingul să inverseze declinul importurilor spre sfârșitul anului, iar evoluția prețurilor rămâne un subiect de dezbatere.