Criza poluării aerului în Europa persistă, în ciuda progreselor înregistrate în ceea ce privește emisiile.
Poluarea aerului a devenit o preocupare din ce în ce mai mare în întreaga lume, mai multe guverne acționând acum pentru a îmbunătăți calitatea aerului. Noul Cod European de Combatere a Cancerului abordează direct problema poluării aerului și sugerează că trebuie luate măsuri mai ample. Cu toate acestea, mai multe țări UE nu reușesc să gestioneze în mod corespunzător poluarea aerului, ceea ce duce la o multitudine de probleme de sănătate și contribuie la încălzirea globală.
Un raport din 2025 al Agenției Europene de Mediu (AEM) sugerează că, între 2005 și 2023, poluarea aerului în UE a contribuit la mii de decese care ar fi putut fi prevenite. Deși decesele premature legate de particulele fine au scăzut cu 57% în această perioadă, potrivit raportului, poluarea aerului a contribuit totuși la 182.000 de decese în 2023. Italia a raportat cel mai mare număr de decese, cu 43.083 în 2023. Aceasta a fost urmată de Polonia, cu 25.268 de decese atribuibile, și de Germania, cu 21.640 de decese atribuibile.
Particulele constau în particule mici din aer care au un diametru de 2,5 micrometri (PM2,5) sau mai puțin. Dacă sunt inhalate, aceste particule pot duce la probleme grave de sănătate, cum ar fi astmul, boala cardiacă ischemică și cancerul pulmonar. Cea mai mare parte a PM2,5 provine din surse umane, cum ar fi emisiile vehiculelor, odorizantele de aer și emisiile din producție. De asemenea, ele pot proveni din evenimente naturale, cum ar fi incendiile de vegetație, care devin din ce în ce mai frecvente din cauza schimbărilor climatice.
În prezent, aproximativ 95% dintre europenii care locuiesc în zone urbane sunt expuși la niveluri de poluare a aerului „considerabil” mai mari decât recomandările stabilite de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în 2021.
Codul European Împotriva Cancerului, ediția a 5-a (ECAC5), care a fost publicat în ianuarie, include recomandări pentru indivizi și factori de decizie politică, menite să reducă povara cancerului cauzată de poluarea aerului atât exterior, cât și interior. Raportul recomandă ca indivizii să limiteze utilizarea autoturismului, să evite fumatul pasiv, să se abțină de la arderea lemnului sau a cărbunelui în interior sau în exterior și să limiteze mersul pe jos sau cu bicicleta pe trasee intens circulate. Autorii fac, de asemenea, apel la factorii de decizie politică să alinieze valorile limită ale calității aerului din UE cu recomandările OMS, precum și să introducă reglementări mai stricte privind emisiile de combustie, să promoveze transportul activ și ecologic și să stimuleze utilizarea surselor de energie mai curate pentru încălzire și gătit.
Prin reducerea poluării aerului, guvernele pot ajuta la reducerea prevalenței anumitor tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de vezică urinară, cancerul de rinichi și cancerul cerebral, conform raportului. În publicația ECAC5, este pentru prima dată când autorii raportului oferă o direcție clară guvernelor pentru a reduce poluarea aerului, mai degrabă decât să se concentreze exclusiv pe individ. Sylvia Jochems, care face parte din echipa de experți care a stabilit codul, a declarat: „Mesajul cheie este că este nevoie de acțiuni la nivelul UE, național și local.”
Pentru a reduce poluarea aerului, mai mulți experți sugerează că trebuie să ne schimbăm utilizarea energiei prin tranziția mai rapidă către surse de energie curate. Sectorul energetic contribuie cu peste trei sferturi din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel global și, în prezent, o mare parte a lumii continuă să se bazeze puternic pe combustibilii fosili, care eliberează poluanți nocivi în atmosferă atunci când sunt arși. Trecerea la o dependență de surse de energie mai curate ar putea contribui în mod semnificativ la reducerea poluării aerului. Acest lucru poate fi realizat prin implementarea unei capacități mai mari de energie regenerabilă și prin electrificarea sectoarelor cu consum intensiv de energie, cum ar fi industria, transporturile și construcțiile.
Mai multe țări UE încă nu reușesc să gestioneze în mod corespunzător poluarea aerului, conform rapoartelor recente. De exemplu, Comisia Europeană (CE) a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la Bulgaria, Lituania, Portugalia și Suedia pentru nerespectarea angajamentelor de reducere a emisiilor pentru mai mulți poluanți atmosferici, așa cum se cere în Directiva privind reducerea emisiilor naționale ale anumitor poluanți atmosferici (Directiva NEC). Directiva NEC stabilește angajamente de reducere a emisiilor pentru o serie de poluanți atmosferici, care trebuie atinse de fiecare stat membru al UE în fiecare an între 2020 și 2029, și introduce obiective mai ambițioase după 2030. Statele membre sunt, de asemenea, obligate să stabilească și să actualizeze programele naționale de control al poluării aerului pentru a demonstra modul în care intenționează să își atingă angajamentele de reducere.
În 2025, CE a constatat că Bulgaria, Portugalia și Suedia nu au reușit să își îndeplinească angajamentul de reducere a emisiilor pentru amoniac (NH3), iar Lituania pentru oxizi de azot (NOx) și compuși organici volatili nemetanici (NMVOC) în datele privind emisiile furnizate până în 2023.
Reforma mediului este o condiție esențială a aderării la UE; ca atare, țările europene care doresc să adere la UE trebuie să îndeplinească anumite standarde de mediu pentru a fi luate în considerare. Macedonia de Nord, care este un candidat pentru aderarea la UE, riscă să își piardă credibilitatea ca candidat pentru că nu a îndeplinit standardele de bază de calitate a aerului. În cel mai recent raport de progres, CE a avertizat că, în ciuda primirii unei finanțări semnificative, reformele Macedoniei de Nord continuă să fie împiedicate de lipsa de asumare din partea autorităților, coordonarea slabă și capacitatea administrativă limitată.
UE se concentrează din ce în ce mai mult pe reducerea poluării aerului în întreaga regiune, care poate duce la sau exacerba o gamă largă de afecțiuni de sănătate, precum și poate contribui la încălzirea globală. Cu toate acestea, realizarea acestei reduceri se bazează în mare măsură pe angajamentul guvernelor statelor membre de a lua măsuri semnificative pentru a alinia politicile naționale de mediu cu standardele UE și de a implementa eficient aceste politici.