Inteligența artificială transformă rapid profesia contabilă, ca puține alte progrese. Din ce în ce mai mult, tranzacțiile sunt codificate automat, reconcilierile sunt gestionate de software, iar anomaliile sunt semnalate de algoritmi, nu de oameni. Câștigurile de eficiență generate de AI sunt semnificative și omniprezente. Pentru a rămâne relevanți, contabilii de toate nivelurile trebuie să evolueze de la simpli procesatori de cifre la rezolvitori creativi de probleme pentru clienții lor.
În acest context, am constatat că una dintre cele mai valoroase abilități pe care le poți avea astăzi este ceva ce nu este predat în mod specific într-o programă de contabilitate, dar este adesea observat de profesori la cei mai buni studenți ai lor: curiozitatea. În esență, curiozitatea este dorința intrinsecă de a învăța, explora, înțelege și dobândi cunoștințe. Într-o lume în care AI produce o mare parte din output, rolul contabilului nu mai este de a procesa, ci de a revizui output-ul produs de AI. Nu contează dacă ești partener senior, contabil junior sau contabil.
**De la executor la evaluator**
Pe măsură ce AI devine din ce în ce mai încorporată în sistemele contabile, o parte tot mai mare din „a face” este automatizată. Apropo, acest lucru nu elimină nevoia de contabili, ci o ridică. În loc să pregătească situații financiare, contabilii (umani) revizuiesc, interpretează și validează din ce în ce mai mult ceea ce produce AI. Ei corectează, apoi prezintă și explică clienților. Așadar, dialogul cu clienții trece de la „ce este” la „ce înseamnă pentru tine”.
Aceasta deoarece AI, cu toate punctele sale forte, face greșeli, are nevoie de training, iar integrarea software se blochează. AI funcționează pe baza unor pattern-uri, probabilități și presupuneri. Când aceste presupuneri sunt greșite, output-urile pot arăta plauzibile la suprafață, dar, la o inspecție mai atentă, sunt greșite.
Cercetările arată în mod constant că, deși AI poate îmbunătăți eficiența, depinde totuși în mare măsură de supravegherea, judecata și responsabilitatea umană. În funcție de problemă, problemele pot fi ascunse pentru perioade lungi de timp, cu excepția cazului în care output-urile sunt puse sub semnul întrebării. Aici intervine curiozitatea umană.
**Intră în scenă contabilul curios (nu un oximoron)**
Un contabil curios nu acceptă un număr doar pentru că sistemul l-a produs. El sau ea întreabă: Are sens acest număr? Ce presupuneri stau la baza lui? Ce s-a schimbat față de luna trecută – sau de buget?
Contabilii autorizați curioși au o dorință insațiabilă de cunoaștere. Ei caută să înțeleagă principiile, reglementările și legile care guvernează profesia contabilă. Nu se mulțumesc cu cunoștințe de suprafață, ci se străduiesc să dobândească o înțelegere profundă a subiectului.
De exemplu, o platformă AI ar putea clasifica greșit intrările de producție ca reparații și întreținere. Conturile se pot echilibra în continuare, dar contabilul trebuie să vadă variația în R&M față de buget. Trebuie să investigheze ce s-a întâmplat, să stabilească unde ar trebui să fie costurile și apoi să le recodifice. Apoi, trebuie să stabilească ce a cauzat eroarea în instrumentul AI și să o remedieze.
Un contabil curios observă variația. Apoi sapă mai adânc.
**Curiozitatea ca scepticism profesional**
Contabilii au fost instruiți de mult timp să aibă un grad sănătos de scepticism. AI pur și simplu crește miza. Tehnologia este uimitoare la identificarea tiparelor cu o viteză fulgerătoare, dar nu poate înțelege contextul așa cum o fac oamenii. Nu știe când ceva „nu se simte bine”.
Ca contabil, s-ar putea să ai o intuiție care nu are legătură cu cifrele simple: Ce fel de marketing a făcut clientul? Există produse noi introduse sau în pregătire? Există operațiuni recent întrerupte? Există factori macroeconomici în joc (de exemplu, penurie de combustibil)?
Mentalitatea care întreabă „de ce?” în loc să accepte ceea ce este prezentat este cea care face contabilul curios atât de valoros. Dar curiozitatea singură nu este suficientă. Trebuie să fie asociată cu conștiinciozitate – disciplina de a verifica, testa și urmări.
Cei mai buni contabili dintr-o lume bazată pe AI combină ambele:
* Curiozitate pentru a pune sub semnul întrebării output-urile; și * Conștiinciozitate pentru a le valida.
Împreună, aceste trăsături transformă AI dintr-un risc într-un instrument puternic.
Un CPA curios este cu adevărat interesat de afacerea clientului său și caută să o înțeleagă pe deplin. Pun întrebări, ascultă activ și caută oportunități de a adăuga valoare. Contabilii autorizați curioși caută întotdeauna noi modalități de a îmbunătăți procesele, de a reduce costurile și de a crește eficiența. Explorează tehnologii emergente, iau în considerare abordări alternative și nu se tem să conteste status quo-ul.
**Noul set de abilități pentru contabili într-o lume AI**
Dacă curiozitatea este mentalitatea, atunci capacitatea este factorul care permite. Pentru a contesta eficient AI, contabilii au nevoie de o înțelegere tehnică suficientă pentru a interpreta ceea ce a făcut inteligența artificială – și cum să o remedieze atunci când este greșită. Asta nu înseamnă a deveni om de știință de date, dar necesită:
* Înțelegerea modului în care sunt clasificate tranzacțiile; * Să știi cum aplică sistemele reguli și învață din date; şi * Să poți urmări output-urile înapoi la intrări
Viitorul contabil este parțial analist, parțial investigator. El sau ea are, de asemenea, nevoie de o raționament numeric puternic și de capacitate de rezolvare a problemelor, deoarece, atunci când ceva nu are sens, trebuie să lucreze înapoi și să reconstruiască adevărul.
**Angajarea pentru curiozitate**
Acum că ai văzut avantajul pe care curiozitatea îl oferă contabililor, s-ar putea să te întrebi cum găsești oameni cu niveluri ridicate de curiozitate și cum îi aduci în organizația ta. Primim această întrebare tot timpul.
În testele de evaluare a personalității firmei noastre, nu întrebăm despre „curiozitate” în sine. Este foarte greu pentru un candidat să răspundă cu acuratețe: „Ești o persoană curioasă?” sau „Pe o scară de la 1 la 10, cât de curios ai spune că ești?”. În schimb, evaluările noastre sondează atribute precum „Deschiderea la experiență” – tendința cuiva de a explora idei, de a pune sub semnul întrebării presupunerile și de a se angaja cu complexitatea.
Apoi, în timpul zilei de lucru, este candidatul care:
* Întreabă „de ce funcționează asta?” * Contestă răspunsurile neclare * Îi place să rezolve probleme dezordonate, ambigue.
De-a lungul anilor, am constatat că candidații cu cea mai mare deschidere către experiență, adică niveluri ridicate de curiozitate, nu sunt întotdeauna candidații cu cele mai lustruite abilități tehnice. Ei sunt cei mai susceptibili să prospere în tandem cu AI.
Îți datorezi ție și echipei tale să aduci mai mulți contabili curioși în organizația ta și să îi ajuți să se dezvolte. Viitorul contabilității nu înseamnă a ști răspunsul. Înseamnă a ști când răspunsul ar putea fi greșit.
**Angajarea contabililor de mâine**
AI va continua să automatizeze din ce în ce mai multe domenii ale profesiei contabile. Asta este inevitabil. Din nou, AI nu înlocuiește contabilii, ci le remodelează rolul. Munca de rutină se va reduce. Judecata, interpretarea și supravegherea se vor extinde. În centrul acestor atribute se află motorul curiozității. Într-o lume condusă de AI, cea mai valoroasă întrebare pe care un contabil o poate pune rămâne foarte simplă: „Are sens acest lucru?”
Mai mult, curiozitatea alimentează învățarea continuă. Contabilii autorizați curioși caută noi oportunități de învățare, cum ar fi participarea la seminarii, citirea publicațiilor din industrie și căutarea mentoratului de la profesioniști cu experiență. Face parte din ADN-ul lor. Nu se așteaptă ca firmele lor să ofere toate oportunitățile de dezvoltare profesională de care au nevoie. Ei le caută în mod proactiv. Sunt deschiși la idei și perspective noi, ceea ce le lărgește cunoștințele și înțelegerea profesiei contabile. Aceștia sunt contabilii pe care am vrea să-i angajăm. Tu?