O nouă imagine uimitoare de la Telescopul Spațial Hubble NASA/ESA evidențiază Messier 88 (M88), o galaxie spirală care se angajează într-o călătorie care se va desfășura pe parcursul a sute de milioane de ani. Cunoscută și sub denumirea de NGC 4501, M88 se află la aproximativ 63 de milioane de ani-lumină de Pământ în constelația Coma Berenices (Părul Berenicei).
M88 este clasificată ca o galaxie activă, deoarece o gaură neagră supermasivă din centrul său consumă activ gaz și praf. Oamenii de știință estimează că această gaură neagră conține de aproximativ 100 de milioane de ori masa Soarelui. Pe măsură ce se hrănește, se pare că conduce fluxuri de gaz spre exterior din centrul galaxiei. În jurul găurii negre se află o populație densă de stele mai vechi, roșiatice, care creează strălucirea centrală caldă a galaxiei. Extinzându-se spre exterior sunt mai multe brațe spirale strâns înfășurate, dispuse într-un model remarcabil de simetric. Aceste brațe sunt căptușite cu clustere de stele roz și albastre strălucitoare, precum și cu nori denși de praf. Deoarece M88 este văzută dintr-un unghi de pe Pământ, galaxia pare întinsă, cu structura sa spirală răspândindu-se grațios în spațiu.
M88 face parte din Clusterul Virgo, o colecție vastă de peste o mie de galaxii legate între ele prin gravitație. În cadrul acestei adunări cosmice enorme, galaxiile se mișcă constant în timp ce orbitează centrul de masă al clusterului. Această mișcare a plasat M88 pe o cale lungă către regiunile interioare ale clusterului. Deși călătoria va dura sute de milioane de ani, astronomii se așteaptă ca aceasta să aibă un impact profund asupra viitorului galaxiei.
M88 se află în prezent la aproximativ două milioane de ani-lumină de centrul Clusterului Virgo. Pe măsură ce continuă spre interior, se așteaptă să facă cea mai apropiată trecere pe lângă Messier 87 în aproximativ 200-300 de milioane de ani. M87 este galaxia eliptică gigantică care domină clusterul. Pe măsură ce M88 se apropie de acest gigant gravitațional, se va confrunta cu un proces intens cunoscut sub numele de îndepărtare prin presiune ram. Aceasta are loc atunci când o galaxie se deplasează prin gazul fierbinte care umple un cluster de galaxii. Presiunea generată de această mișcare poate îndepărta cantități mari din propriul gaz al unei galaxii.
Astronomii au găsit deja dovezi că îndepărtarea prin presiune ram afectează M88 astăzi. Observațiile arată că discul de gaz rotativ al galaxiei pare scurtat și comprimat de-a lungul marginii sale anterioare. Gazul și praful se adună acolo, la fel ca zăpada care se adună în fața unui plug. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că M88 conține semnificativ mai puțin gaz rece decât se aștepta pentru o galaxie de dimensiunile sale, în special în regiunile sale exterioare. Gazul rece servește drept combustibilul brut necesar pentru a crea stele noi. Această penurie sugerează că călătoria M88 prin Clusterul Virgo îi modifică deja capacitatea de a forma stele și îi modelează evoluția pe termen lung.
Oamenii de știință au observat M88 ca parte a unui program de observare Hubble (#18103; PI: D. Thilker) axat pe înțelegerea modului în care galaxiile spirale evoluează în medii cosmice aglomerate. Proiectul utilizează camera cu câmp larg 3 a Hubble, un instrument capabil să rezolve clustere de stele individuale și nebuloase în galaxii situate la zeci de milioane de ani-lumină distanță. Examinând galaxiile în asemenea detaliu, cercetătorii pot înțelege mai bine modul în care călătoria printr-un cluster de galaxii influențează formarea stelelor și determină schimbări evolutive pe termen lung.