Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Liviu Odagiu, a criticat ferm fenomenul „justiției populare” și „justiției televizate”, subliniind că judecătorii trebuie să ia decizii exclusiv pe baza legii și a probelor administrate în dosare. Invitat la emisiunea „Off the Record” de la Mediafax, Odagiu a declarat că presiunile publice exercitate asupra instanțelor pot afecta negativ percepția publică asupra actului de justiție.
„Nu cred că un stat democratic, nu cred că un stat de drept are nevoie de o justiție populară care să dicteze judecătorilor modul în care să interpreteze și să aplice legea”, a afirmat președintele CSM, respingând ideea unei justiții influențate de opinia publică.
Liviu Odagiu a semnalat promovarea frecventă, în spațiul public, a unor interpretări eronate ale soluțiilor pronunțate de instanțe. Un exemplu elocvent este asocierea greșită a achitării cu prescripția răspunderii penale. „Să amesteci o soluție de nevinovăție, de achitare, cu o soluție de încetare a procesului penal și să livrezi un narativ public este o mare problemă”, a explicat Odagiu. El a adăugat că, adesea, dezbaterea publică ignoră aspecte esențiale legate de recuperarea prejudiciilor. „Nu se mai spune că instanțele au obligat la plata unor despăgubiri colosale. Întrebarea este cine a mai fost preocupat dacă acele sume au fost recuperate și cum au fost recuperate”, a punctat șeful CSM.
**Lupta anticorupție continuă, dar fără spectacol mediatic**
Întrebat despre o presupusă relansare a luptei împotriva corupției, Odagiu a respins ideea că activitatea instituțiilor judiciare ar fi scăzut în ultimii ani. „Nu știu dacă vreodată această luptă a încetat să fie purtată sau și-a redus din motoare, cum au afirmat unii și alții. Poate că, de fapt, niciodată această luptă nu a încetat, ci doar a continuat cu mijloace legale, respectând legea și fără a mai fi atât de amplu televizată”, a declarat el. Conform șefului CSM, diferența față de trecut constă mai degrabă în modul de prezentare publică a dosarelor. „Lupta anticorupție a continuat, dar a continuat exclusiv pe bază de fapte și de probe. Nu doar pe o justiție televizată”, a subliniat Odagiu. „Dacă ne raportăm la lupta anticorupție purtată televizat și uităm să ne raportăm la ce s-a întâmplat cu acele cauze, cu persoanele livrate publicului ca fiind în mod evident vinovate, riscăm să tragem concluzii greșite despre ceea ce înseamnă Justiția.”
El a accentuat că, în prezent, sunt pronunțate atât condamnări, cât și achitări, în funcție de probele existente în fiecare caz. „Și înainte se pronunțau condamnări, și acum se pronunță condamnări. Se pronunță însă și soluții de achitare, atunci când nu există probe suficiente. Asta înseamnă funcționarea normală a Justiției și respectarea legii.” „Poate că, de fapt, niciodată această luptă nu a încetat. Ea doar a continuat cu mijloace legale, respectând legea și fără a mai fi atât de amplu televizată”, a reiterat președintele CSM.
**Curățenia în Justiție, o realitate, nu o generalizare**
Referindu-se la cazurile de corupție din sistemul judiciar, Liviu Odagiu a susținut că existența unor probleme punctuale nu trebuie extrapolată la nivelul întregului sistem. „Justiția își face curățenie. Nu am negat niciodată că există probleme în sistem. Am recunoscut mereu existența unor situații punctuale și ele s-au reflectat inclusiv în hotărâri de sancționare disciplinară”, a declarat el. Potrivit președintelui CSM, sancțiunile aplicate demonstrează funcționarea mecanismelor de control. „În Justiție, ca în orice alt sistem, există probleme. Ceea ce contest este dimensiunea pe care unii au încercat să o atribuie acestor situații, vorbind despre corupție și abuzuri generalizate”, a afirmat Odagiu. „Una este să ai două mii de judecători cercetați penal și alta este să ai la finalul anului cinci, șase sau șapte condamnări. Dacă ne uităm în ultimii ani, vedem că numărul persoanelor cercetate și trimise în judecată nu este sensibil diferit de numărul condamnărilor.”
**Empatia, o trăsătură esențială pentru judecător**
Șeful CSM a fost întrebat dacă un judecător trebuie să manifeste empatie. Răspunsul său a fost categoric: „Da, un judecător trebuie să fie empatic. Empatia este o trăsătură umană. Lipsa empatiei te transformă într-un mic robot și te împiedică să înțelegi dacă un om a greșit o singură dată sau dacă va repeta acea greșeală.” Acesta a explicat că rolul judecătorului nu este doar de a aplica mecanic legea, ci și de a înțelege contextul uman al fiecărui dosar. „Lipsa empatiei te face să nu vezi dacă un om a făcut o greșeală o singură dată sau dacă o va repeta”, a subliniat președintele Consiliului Superior al Magistraturii. Pentru a ilustra această idee, Odagiu a evocat o lecție pe care o păstra pe peretele biroului său în perioada în care era judecător la Judecătoria Sibiu: „Nu judeca o greșeală ca pe o regulă”. Acesta a explicat că actul de justiție trebuie să țină cont de complexitatea fiecărei situații și de faptul că este realizat de oameni, nu de mecanisme automate.