Cercetătorii raportează că o fosilă de maimuță recent descoperită în nordul Egiptului schimbă modul în care oamenii de știință privesc evoluția hominoidelor timpurii. Descoperirea sugerează că cei mai apropiați strămoși ai maimuțelor moderne ar fi putut proveni din Africa de Nord, mai degrabă decât din Africa de Est, care a fost mult timp principalul punct de interes al cercetării fosilelor.
„[Descoperirile] confirmă că paleontologii ar fi putut căuta strămoșii hominoizilor coronari în locul greșit”, scriu David Alba și Júlia Arias-Martorell într-o perspectivă conexă.
Fosila datează de acum aproximativ 17-18 milioane de ani și aparține unei specii nou identificate numită Masripithecus. Este considerată cea mai apropiată rudă hominoidă cunoscută de linia care a condus în cele din urmă la toate maimuțele vii, inclusiv oamenii.
Oamenii de știință sunt în general de acord că cele mai timpurii maimuțe (hominoidele stem) au apărut pentru prima dată în Afro-Arabia în timpul epocii Oligocenului, cu mai bine de 25 de milioane de ani în urmă. Aceste maimuțe timpurii s-au răspândit ulterior în Eurasia între aproximativ 14 și 16 milioane de ani în urmă, în timpul Miocenului. Totuși, originea exactă a maimuțelor moderne, care includ toate speciile vii și ultimul lor strămoș comun, rămâne incertă, deoarece fosilele din această perioadă sunt rare, împrăștiate și adesea dificil de interpretat. Această provocare este agravată de lacunele din evidența fosilelor din Africa, unde majoritatea descoperirilor provin dintr-un număr limitat de locații, lăsând zone mari din această perioadă neexplorate.
**Masripithecus moghraensis și diversitatea timpurie a maimuțelor**
Shorouq Al-Ashqar și colegii descriu fosila, care a fost găsită în regiunea Wadi Moghra din nordul Egiptului și datează de acum aproximativ 17-18 milioane de ani. Specia, numită Masripithecus moghraensis, oferă noi perspective asupra diversității maimuțelor într-o perioadă cheie în care Afro-Arabia se conecta cu Eurasia, permițând speciilor să se răspândească dincolo de Africa.
Pentru a determina modul în care această specie se încadrează în istoria evolutivă a oamenilor, cercetătorii au folosit o metodă bayesiană de „tip-dating”. Această abordare combină caracteristicile anatomice cu vârstele fosilelor pentru a estima relațiile evolutive și timpii de divergență. Rezultatele lor indică faptul că Masripithecus este un hominoid stem strâns legat de linia care a dat naștere în cele din urmă tuturor maimuțelor moderne.
**Indicii noi despre originile maimuțelor moderne**
Pe baza descoperirilor lor, cercetătorii sugerează că maimuțele moderne ar fi putut proveni din nordul Afro-Arabiei, Levantului sau estul Mediteranei. Acest lucru contestă ipotezele de lungă durată și evidențiază cât de multe rămân necunoscute despre evoluția timpurie a maimuțelor și a oamenilor.