Prăbușirea bruscă a prețului argintului din această săptămână este mult mai mult decât o simplă reacție la așteptările crescânde de majorare a dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA (Fed). Prin spargerea decisivă a nivelului crucial de 70 de dolari, metalul prețios ar fi putut schimba una dintre cele mai larg acceptate presupuneri ale pieței. Ceea ce era considerat anterior un suport structural, susținut de deficite de ofertă și cerere industrială, riscă acum să devină o rezistență.
La fel ca aurul, argintul a intrat sub presiune pe măsură ce investitorii recalibrează agresiv perspectivele dobânzilor din SUA, în urma raportului mai bun decât se aștepta privind piața muncii din luna precedentă. Un dolar mai puternic și așteptările crescânde că Fed ar putea fi nevoită să înăsprească și mai mult politica monetară au redus atractivitatea metalelor prețioase.
Cu toate acestea, declinul argintului are implicații mai largi, deoarece acesta ocupă o poziție unică, fiind atât un metal monetar, cât și industrial. Teza optimistă privind argintul se baza pe doi piloni. În primul rând, se anticipa că deficitele persistente de ofertă vor menține piețele fizice strânse. În al doilea rând, cererea industrială robustă din sectoare precum energia solară și tehnologiile legate de inteligența artificială era văzută ca oferind o fundație durabilă pentru prețuri. Împreună, acești factori au alimentat convingerea că argintul ar găsi un suport puternic în jurul zonei de 70 de dolari, chiar și în perioade de slăbiciune macroeconomică. Spargerea decisivă sub acest nivel contestă acum această narațiune.
Piețele pot tolera corecții. Ceea ce schimbă sentimentul este momentul în care un nivel considerat pe scară largă ca suport structural încetează să mai funcționeze ca atare. Drept urmare, atenția se mută de la întrebarea dacă argintul își poate reveni, la aceea dacă poate recupera terenul pierdut.
Următoarea fază ar putea fi deosebit de importantă din perspectivă instituțională. În analiza tehnică, nivelurile majore de suport suferă adesea o inversare de polaritate după ce sunt sparte, transformându-se din podele în plafoane. Acest proces devine deosebit de semnificativ atunci când investitorii mari folosesc raliurile de ușurare spre vechea zonă de suport ca oportunități de a-și reduce expunerea. În cazul argintului, nivelul cheie de monitorizat este acum chiar 70 de dolari. Dacă prețurile vor încerca să se redreseze și vor întâmpina în mod repetat vânzări masive în jurul acelei zone, aceasta ar sugera o distribuție instituțională, mai degrabă decât acumulare. Un astfel de comportament ar indica faptul că structura de lungă durată a pieței se deteriorează și că investitorii folosesc punctele de creștere pentru a ieși din poziții, nu pentru a construi altele noi.
Tehnic, perspectiva pe termen scurt rămâne bearish, atâta timp cât nivelul de rezistență-devenită-suport de 73,08 blochează orice recuperare. Următorul țintă descendentă se situează la 61,79, reprezentând proiecția de 100% a mișcării de la 89,37 la 73,08, pornind de la 78,80, ajungând la 61,79. Se așteaptă un suport puternic între 61,79 și minimul anterior de la 60,97. Această zonă de suport ar putea declanșa o revenire semnificativă. Cu toate acestea, o spargere decisivă sub 60,97/61,79 ar semnala o accelerare suplimentară a momentumului descendent. În acest scenariu, argintul ar putea extinde declinul spre proiecția de 161,8% la 51,72 și ar putea contesta majorul nivel psihologic de 50.
Deocamdată, cea mai importantă întrebare nu este cât de mult a scăzut deja argintul. Este dacă piața poate recupera rapid nivelul de 70 de dolari. Dacă acest nivel s-a transformat într-adevăr din podea în plafon, implicațiile pentru perspectiva pe termen mediu a argintului ar putea fi mult mai semnificative decât sugerează singură vânzarea actuală.