Prețurile petrolului au fost sub presiune în tranzacțiile timpurii din Asia, joi, după ce Statele Unite și Iranul au semnat oficial un acord pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Viteza cu care piețele petroliere și-au schimbat discursul în ultimele săptămâni este remarcabilă, Agenția Internațională pentru Energie (AIE) avertizând acum despre un excedent de petrol, în ciuda strâmtorii actuale de pe piața de astăzi. La momentul redactării, petrolul Brent se tranzacționa la 77,64 dolari pe baril, în scădere cu 2,40% față de ziua precedentă, în timp ce West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 2,88% la 74,58 dolari pe baril.
Acordul, semnat de președinții SUA și Iranului, extinde încetarea focului existentă cu 60 de zile, în timp ce negociatorii încearcă să ajungă la o soluționare permanentă. Deal-ul include redeschiderea Strâmtorii Ormuz, ridicarea sancțiunilor americane asupra Iranului, deblocarea activelor iraniene și angajamentele din partea Teheranului de a nu urmări dezvoltarea unei bombe nucleare. Trump a subliniat în cadrul summitului G7 că SUA sunt pregătite să reia acțiunile militare dacă este necesar, declarând: „Îi vom bombarda din greu dacă încalcă acordul”.
Pe parcursul conflictului, analiștii au avertizat despre o creștere bruscă a prețurilor petrolului, cu discuții despre atingerea a 200 de dolari pe baril pe măsură ce crizele s-au succedat. În schimb, prețurile au scăzut cu peste 35% în ultima lună și rămân sub presiune. Analiștii sunt împărțiți cu privire la aceste mișcări de prețuri; unii susțin că piețele sunt pur și simplu mai rezistente la perturbări decât s-a crezut inițial, făcând paralele cu creșterea și apoi scăderea prețurilor în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Alții pun la îndoială dacă piețele au interpretat greșit situația, în special certitudinea aparentă că actualul acord va duce la redeschiderea permanentă a Strâmtorii Ormuz.
Potrivit estimărilor Kpler, peste 90 de milioane de barili de țiței non-iranian și încă 70 de milioane de barili de petrol iranian așteaptă în prezent să părăsească regiunea Golfului. Această estimare pare să fie susținută de contractele futures Dubai și Murban care au intrat în contango – o situație în care contractele lunii curente sunt cotate sub livrările ulterioare. Piețele vor urmări cu atenție în săptămâna următoare pentru a vedea exact cât petrol va începe să curgă, în special petrolul iranian, care nu va mai fi sancționat datorită ultimului acord de încetare a focului.
Poate cea mai „bearish” (pesimistă) voce de pe piețe în acest moment este AIE, care a declarat miercuri că piețele s-ar putea confrunta cu un excedent semnificativ de țiței în 2027, pe măsură ce creșterea producției depășește cererea. Așa cum a devenit norma în ultimii ani, cea mai recentă prognoză a AIE se află în contrast puternic cu perspectiva mai optimistă a OPEC, grupul anticipând o creștere mai puternică a consumului anul viitor. Riscul geopolitic ar fi putut scădea dramatic în ultimele săptămâni, dar rămâne un factor major, mai ales având în vedere că Israelul s-a distanțat de prevederile acordului referitoare la Liban și Hezbollah. Doar timpul va spune cât de reușit va fi acest acord de încetare a focului și cât de repede se va întoarce petrolul pe piață. Dacă însă acordul ar eșua, sau dacă un alt șoc de aprovizionare ar lovi sistemul, este rezonabil să presupunem că piețele ar putea fi ușor mai puțin reziliente de data aceasta.