Războiul intern din Partidul Național Liberal (PNL) continuă într-un mod neașteptat, ajungând chiar la nivelul instanțelor de judecată. Un grup de contestatari ai lui Ilie Bolojan, actualul lider al PNL, a depus la Tribunalul București mai multe acțiuni pe fond și cereri de suspendare, prin care solicită anularea hotărârilor adoptate în cadrul Congresului Extraordinar al partidului, desfășurat pe 21 iunie 2026.
Printre deciziile vizate se numără realegerea conducerii PNL în baza moțiunii „Modernizare cu rădăcini”, modificările aduse Statutului partidului și, nu în ultimul rând, deciziile privind excluderea liberalilor care nu au respectat linia politică impusă de actuala conducere.
Bătălia pentru controlul PNL pare departe de a se fi încheiat, în ciuda reconfirmării lui Ilie Bolojan în fruntea partidului la Congresul din 21 iunie. Tabăra contestatarilor a decis să ducă conflictul pe căi legale, cerând anularea tuturor hotărârilor congresului, inclusiv a noii conduceri, a modificărilor statutare și a măsurilor de excludere a membrilor care au susținut o altă direcție politică.
Principalul argument invocat de contestatari este că hotărârile congresului s-ar baza pe decizii nelegale, adoptate anterior de Consiliul Național Extraordinar al PNL pe 19 iunie 2026. Astfel, liberalii contestatari cer, prin acțiunile depuse în instanță, anularea Hotărârii Congresului Extraordinar al PNL nr. 01/2026 (din 21 iunie 2026), care introduce excluderea „de drept” a membrilor ce votează, susțin sau participă la formarea unui guvern cu PSD, în afara liniei politice stabilite de partid. De asemenea, este contestată și Hotărârea nr. 02/2026, prin care congresul a solicitat demisia mai multor membri și a mandatat declanșarea procedurilor de excludere a acestora.
Alte solicitări vizează anularea actului de alegere a noii conduceri a PNL, care a fost votată pe baza moțiunii „Modernizare cu rădăcini”. Sunt afectate funcțiile de președinte, prim-vicepreședinte, secretar general și cei opt vicepreședinți aleși în cadrul congresului. Contestatarii cer și anularea ratificării modificărilor aduse Statutului PNL, precum și lipsirea de efecte juridice a tuturor actelor adoptate ulterior în baza acestor hotărâri.
Argumentul central adus în instanță se referă la faptul că hotărârile congresului ar fi fost adoptate prin aplicarea unui proiect de Statut care, la acel moment, nu intrase încă în vigoare. Contestatarii susțin că, conform Legii partidelor politice nr. 14/2003, modificările statutare nu puteau produce efecte juridice înainte de a fi încuviințate de Tribunalul București și publicate în Monitorul Oficial. La data Congresului Extraordinar din 21 iunie, proiectul de Statut nu ar fi fost nici comunicat instanței, nici încuviințat, nici publicat, singurul statut care ar fi putut produce efecte fiind cel aprobat în 2025.
Acțiunile depuse la Tribunalul București vizează și modul în care a fost convocat și organizat Congresul Extraordinar al PNL. Contestatarii consideră că reuniunea din 21 iunie s-a bazat pe hotărâri ale Consiliului Național Extraordinar din 19 iunie, pe care le consideră lipsite de temei statutar valid. Ei mai susțin că nu ar fi fost justificată existența unei situații excepționale și a unei urgențe reale, condiții necesare pentru convocarea unui congres extraordinar în locul unei reuniuni ordinare.
Un alt punct major al contestației se referă la introducerea excluderii „de drept” prin hotărârile congresului. Contestatarii afirmă că o astfel de sancțiune ar încălca procedura disciplinară prevăzută de statut, dreptul la apărare și efectele unei hotărâri judecătorești executorii. În sprijinul afirmațiilor lor, invocă Sentința civilă nr. 1016/2026 din 18 iunie 2026, prin care Tribunalul Ilfov dispusese suspendarea provizorie a executării unor măsuri similare.
Tensiunile din PNL escaladaseră chiar înainte de congres, în principal din cauza sancționării liberalilor care ar fi susținut o formulă de guvernare contrară liniei impuse de conducerea partidului. Contestatarii mai subliniază că desfășurarea Congresului Extraordinar a fost marcată de mai multe nereguli procedurale, printre care nerespectarea termenului de comunicare a listelor de delegați, verificarea incompletă a cvorumului, lipsa proceselor-verbale de constituire și de numărare a voturilor, precum și prezentarea părtinitoare a punctelor supuse votului. De asemenea, reclamă faptul că buletinul de vot ar fi fost conceput fără opțiuni clare de respingere și de abținere.
Miza principală a acestui proces o reprezintă legitimitatea conducerii lui Ilie Bolojan. În cazul în care instanța va admite cererile, ar putea fi puse sub semnul întrebării nu doar hotărârile privind excluderile, ci și modificările statutare și alegerea noii conduceri a partidului. Congresul din 21 iunie a fost momentul prin care Ilie Bolojan și-a reafirmat controlul asupra PNL și a adus în structurile de conducere apropiați ai săi.