Sancțiunile SUA Afectează Dur Industria Petrolieră din Serbia
De RFE/RL staff - 11 Octombrie 2025, 12:00 PM CDT
Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al SUA a implementat sancțiuni împotriva Industriei Petroliere a Serbiei (NIS), deținută de Rusia, singura rafinărie de țiței din Serbia, după mai multe amânări, ceea ce ar putea afecta semnificativ națiunea balcanică.
NIS, care a fost plasată pe lista de sancțiuni a SUA în ianuarie din cauza „riscului secundar” și a proprietății rusești, a anunțat că licența sa specială de la Trezoreria SUA nu a fost prelungită, ceea ce a dus la dificultăți operaționale, în ciuda faptului că a asigurat stocuri suficiente de petrol.
Sancțiunile, menite să prevină finanțarea războiului Rusiei în Ucraina, au determinat Croația să ofere cumpărarea NIS dacă Serbia consideră că aceasta este o soluție, în timp ce Serbia, puternic dependentă de gazul rusesc, continuă să navigheze în relația sa complexă atât cu Rusia, cât și cu Occidentul.
Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al SUA a declarat că sancțiunile împotriva Industriei Petroliere a Serbiei (NIS), deținută de Rusia, singura rafinărie de țiței din Serbia, au intrat în vigoare după mai multe amânări, o măsură care ar putea afecta puternic națiunea balcanică.
NIS a declarat pe 9 octombrie că o licență specială de la Trezoreria SUA care permite companiei să funcționeze nu a fost prelungită după ce a fost amânată de opt ori de când compania a fost pusă pentru prima dată pe lista de sancțiuni a SUA în ianuarie, din cauza „riscului secundar”, a proprietății rusești.
Sancțiunile sunt menite, printre altele, să prevină finanțarea războiului Kremlinului din Ucraina de către companiile energetice rusești.
„Compania nu a primit o licență specială de la Departamentul de Finanțe al Statelor Unite, care să permită o activitate operațională fără probleme”, a declarat NIS într-un comunicat.
„De la includerea companiei pe lista SDN (Specially Designated Nationals) în ianuarie, NIS a monitorizat cu atenție situația și a încercat să își adapteze operațiunile la noile circumstanțe... NIS și-a asigurat stocuri suficiente de petrol pentru prelucrare în acest moment, în timp ce benzinăriile sunt aprovizionate corespunzător cu toate tipurile de derivați petrolieri.”
Gazprom Neft, controlată de Kremlin, direct sau prin intermediul filialelor sale, este principalul proprietar al unor active energetice substanțiale în Serbia.
Din 2008, Gazprom deține o participație mare în NIS, compania națională de petrol și gaze din Serbia.
Deși Serbia a condamnat în mod repetat invazia Rusiei la Națiunile Unite și în alte forumuri internaționale, până în prezent a refuzat să se alăture sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei.
Serbia este puternic dependentă de gazul rusesc și se află în prezent în discuții pentru un nou acord de aprovizionare.
Președintele sârb Aleksandar Vucic a declarat pe 7 octombrie că Belgradul va discuta modalități de rezolvare a problemelor create de sancțiuni cu Rusia.
„Nu mai avem nimic de discutat cu americanii. Statele Unite și-au impus voința asupra altora, iar Europa va sprijini sancțiunile americane”, a spus Vucic.
Structura de proprietate a NIS a fost modificată de mai multe ori, deoarece compania a căutat să evite sancțiunile, dar este încă în mare parte în mâinile companiilor rusești.
Gazprom și-a transferat în septembrie acțiunile către una dintre filialele sale cu sediul în Sankt Petersburg, care deține acum 11,3% din acțiunile companiei, potrivit datelor publicate pe site-ul Bursei de Valori din Belgrad pe 21 septembrie.
Gazprom Neft, o filială a Gazprom, deține încă cea mai mare participație în NIS, cu 44,9%, în timp ce Serbia deține 29,9%.
Restul este deținut de acționari mici.
În ianuarie, Vucic a respins posibilitatea naționalizării NIS, adăugând că Serbia „nu va participa la sechestrarea proprietății rusești”.
„Sectorul financiar va trebui să înceteze să mai lucreze cu NIS - să oprească imediat toate tranzacțiile și cooperarea - pentru a evita să fie considerată o bancă care are de-a face cu o entitate sancționată”, a adăugat el.
Experții din industrie au declarat că livrările de țiței către Serbia, precum și exporturile de combustibil și prețurile mai mari la benzină sunt susceptibile de a fi printre consecințele negative ale sancțiunilor americane împotriva NIS, care furnizează peste 80% din motorina și benzina Serbiei.
Consecințele sancțiunilor americane împotriva NIS sunt susceptibile, de asemenea, să se resimtă în țările vecine, compania petrolieră sârbă având operațiuni în Croația, Bosnia-Herzegovina, România și Bulgaria.
Ministrul croat al economiei, Ante Susnjar, a declarat pe 9 octombrie că țara sa este gata să cumpere NIS dacă Serbia vede vânzarea ca pe o potențială soluție, menționând că compania petrolieră croată Jadranski Naftovod a fost strâns legată de NIS timp de 40 de ani „fără nicio pretenție de a domina piața cu amănuntul în Serbia”.
„Acest lucru ar face mai ușor atât pentru noi, cât și pentru Serbia”, a spus el.
Serbia, care a aplicat pentru aderarea la Uniunea Europeană în 2009 și a început negocierile în 2014, nu a răspuns comentariilor.