Cercetători din Brazilia au descoperit o nouă specie de bacterie Bartonella în muștele de nisip din Parcul Național Amazonian. Deși nu există dovezi actuale că ar provoca boli, bacteria este similară genetic cu speciile care declanșează boala Carrion în Anzi.
O nouă specie de bacterie din genul Bartonella a fost găsită în Parcul Național Amazonian din statul Pará, Brazilia, în insecte flebotomine, cunoscute și sub denumirea de muște de nisip. Acest tip de insectă este în general asociat cu transmiterea leishmaniozei, dar, potrivit cercetătorilor, ADN-ul microorganismului nou descoperit este similar cu cel al altor două specii andine de bacterii, B. bacilliformis și B. ancashensis. Aceste bacterii cauzează boala Carrion (cunoscută și sub denumirea de neg peruvian și febră Oroya) și sunt ambele transmise de muștele de nisip flebotomine.
În prezent, nu există dovezi în Brazilia că această nouă specie de bacterie poate provoca boli. Cu toate acestea, deoarece speciile din genul Bartonella sunt responsabile pentru mai multe boli în alte țări, sunt necesare studii suplimentare.
Cercetarea a fost condusă de Marcos Rogério André în parteneriat cu Eunice Aparecida Bianchi Galati. Ambii cercetători sunt afiliați la instituții braziliene: Facultatea de Științe Agricole și Veterinare a Universității de Stat São Paulo (FCAV-UNESP) din campusul Jaboticabal și Școala de Sănătate Publică a Universității São Paulo (FSP-USP). Studiul a fost susținut de FAPESP prin două proiecte (22/08543-2 și 22/16085-4). A fost publicat în jurnalul științific Acta Tropica și a inclus participarea cercetătorilor Paulo Vitor Cadina Arantes, Israel de Souza Pinto, Daniel Antônio Braga Lee, Anna Cláudia Baumel Mongruel și Rosângela Zacarias Machado.
Ce este boala?
Bartoneloza este un termen care se referă la un grup de boli cauzate de bacterii din genul Bartonella. Aceste bacterii sunt transmise de diverși vectori. Pe lângă muștele de nisip, ele pot fi transmise de purici și păduchi. Simptomele includ, de obicei, infecții care durează mult timp pentru a se vindeca atât la oameni, cât și la animale. Aceste bacterii pot rămâne în organism pentru o lungă perioadă de timp fără a fi detectate și ajung să dăuneze pacienților cu probleme imunitare preexistente.
„Bartoneloza este o boală neglijată. Cea mai cunoscută boală pentru profesioniștii din domeniul sănătății este boala zgârieturilor de pisică, cauzată de Bartonella henselae. Este important să înțelegem prevalența reală a acestor boli, în special în regiunile izolate cu indici scăzuți de dezvoltare umană, unde populațiile nu au acces ușor la servicii de sănătate”, explică André.
Obiectivul studiului a fost de a investiga prezența Bartonella spp. ADN în 297 de specimene de muște de nisip femele (Diptera: Psychodidae) colectate în Parcul Național Amazonian din statul Pará. „Acest parc are peșteri și primește mulți vizitatori, așa că este important să-l studiem”, spune cercetătorul.
Muștele de nisip flebotomine au fost colectate între februarie 2022 și februarie 2023. În fiecare lună, cercetătorii au colectat probe de-a lungul a două trasee lângă malurile râurilor Uruá și Tracoá, care sunt situate în interiorul unității de conservare.
„Descoperirea speciilor Bartonella în muștele de nisip flebotomine aici, în Brazilia, poate indica faptul că B. bacilliformis și B. ancashensis, care cauzează boala Carrion sau negul peruvian, se pot adapta la speciile non-andine și pot fi transmise în zone din afara Anzilor. Aceasta nu este o extrapolare prea mare, deoarece două specii care au fost identificate ca vectori ai B. bacilliformis, Pintomyia robusta și Pintomyia maranonensis în Peru, sunt foarte similare cu speciile găsite în Brazilia, și anume Pintomyia serrana și Pintomyia nevesi”, explică Galati.
În ultimii ani, grupul a studiat diversitatea bacteriilor găsite în acest gen și bolile pe care le provoacă atât la oameni, cât și la animale. Potrivit oamenilor de știință, secvențele găsite în Amazon diferă de cele găsite în Peru; cu toate acestea, rezultatele coroborează datele colectate într-un studiu anterior.
Potrivit lui André, acest al doilea articol al grupului de cercetare confirmă dovezile găsite în studii anterioare, cum ar fi descoperirea de noi specii de Bartonella în Acre, un alt stat brazilian din regiunea Amazonului. Prin urmare, au decis să extindă investigația și să analizeze probe din Pará și din alte locații.
„Detectăm aici, în Brazilia, o tulpină care nu a mai fost descrisă niciodată și care este foarte similară cu două specii din genul Bartonella care cauzează boli în țările andine. În ciuda acestei similarități, nu avem încă informații despre dacă poate provoca boli cu simptome distincte. De aceea, trebuie să le studiem mai departe”, subliniază profesorul.
Pentru a continua cartografierea insectelor și a bacteriilor cu care pot fi infectate, cercetătorii colectează probe în diverse biome. „Următorii pași sunt continuarea investigațiilor care implică mai multe populații de muște de nisip flebotomine și alte diptere din diferite biome în căutarea acestor tulpini, precum și căutarea altor tulpini”, spune Galati.
Potrivit cercetătorului, următorul pas ar fi să investigheze de ce animale se hrănesc aceste insecte pentru a găsi „rezervoare”. „Am un proiect finanțat de FAPESP în care am reușit să depozitez multe specimene de muște de nisip flebotomine din Pădurea Atlantică din São Paulo, iar ideea este să explorez acest material în parteneriat cu profesorul André”, dezvăluie Galati.
Deși rezultatele sunt preliminare, proiectul a ajutat cercetătorii să descopere posibilitatea găsirii agenților patogeni care nu fuseseră încă detectați. Potrivit lui André, deoarece aceasta este o descoperire nouă, ar fi benefic ca medicii și cercetătorii să colaboreze la investigarea acestui grup de bacterii la persoanele cu febră de origine necunoscută. „Ar putea persoanele cu febră care sunt adesea trimise acasă și care au episoade repetate de febră să fie infectate cu acest agent patogen? Ar putea pacienții cu Leishmania să fie, de asemenea, coinfectați cu această nouă specie de Bartonella?”, întreabă profesorul.