Alan Taylor, membru al Comitetului de politică monetară al Băncii Angliei, a declarat recent că riscul de efecte inflaționiste secundare, determinate de creșterea prețurilor la energie ca urmare a conflictului din Iran, este mai redus comparativ cu situația generată de invazia rusă în Ucraina din 2022.
În cadrul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri organizate de Barclays și think tank-ul CEPR, Taylor a explicat că "efectele secundare nu au fost încă prea semnificative". El a atribuit parțial acest lucru momentului în care șocul prețurilor la energie a avut loc. Potrivit oficialului, majoritatea acordurilor salariale pentru anul curent fuseseră deja stabilite în martie și aprilie, înainte de manifestarea impactului creșterilor prețurilor la energie, spre deosebire de anul 2022, când șocul a survenit mai devreme în an.
Taylor a adăugat că, având în vedere că aceste negocieri salariale au fost deja finalizate, este probabil ca o creștere semnificativă a salariilor, ca urmare a inflației, să nu se materializeze decât anul viitor.
Politicianul Băncii Angliei a comparat situația actuală cu cea din 2011, când o piață a muncii slăbită, în urma crizei financiare globale, a limitat transmiterea inflației asupra salariilor. Această situație este, în viziunea sa, mai apropiată de contextul curent decât de scenariul din 2022.
De asemenea, Taylor a menționat că vânzările din cadrul programului de înăsprire cantitativă (quantitative tightening) al Băncii Angliei rămân un factor relevant în deciziile privind politica monetară pentru anul curent, la fel cum a fost și în 2025.