Roci antice, ascunse adânc sub centrul Australiei, au dezvăluit originea unuia dintre cele mai promițătoare depozite noi de niobiu din lume – un metal vital pentru producerea oțelului de înaltă rezistență și a tehnologiilor pentru energie curată.
Un nou studiu condus de Universitatea Curtin a descoperit modul în care s-a format depozitul în timpul destrămării unui supercontinent antic și că carbonatiții nou descoperiți, bogați în niobiu, au fost amplasați cu peste 800 de milioane de ani în urmă, ridicându-se din adâncurile Pământului prin zone de falie preexistente în timpul unui eveniment tectonic de rift care, în cele din urmă, a destrămat supercontinentul Rodinia.
Studiul complet, intitulat „Geocronologia multi-metodă și geochimia izotopică a carbonatiților din provincia Aileron, centrul Australiei”, a fost publicat în „Geological Magazine”.
Autorul principal, Dr. Maximilian Dröllner, de la Timescales of Mineral Systems Group din cadrul Frontier Institute for Geoscience Solutions al Universității Curtin și de la Universitatea din Göttingen, a declarat că descoperirile aruncă o lumină nouă asupra modului în care magmele rare, bogate în metale, ajung la suprafață – și de ce acest depozit este atât de interesant.
„Acești carbonatiți sunt diferiți de orice se cunoștea anterior în regiune și conțin concentrații importante de niobiu, un metal strategic folosit pentru a face oțel mai ușor și mai puternic pentru aeronave, conducte și vehicule electrice și o componentă cheie în unele tehnologii de baterii și supraconductoare de ultimă generație”, a declarat Dr. Dröllner într-o declarație.
„Folosind tehnici multiple de datare izotopică pe probe de carotaj, am descoperit că acești carbonatiți au fost amplasați între 830 și 820 de milioane de ani în urmă, în timpul unei perioade de rift continental care a precedat destrămarea Rodiniei.
„Această configurație tectonică a permis magmei carbonatitice să se ridice prin zone de falie care au rămas deschise și active timp de sute de milioane de ani, livrând topituri bogate în metale din adâncul mantalei până în scoarță.”
Co-autorul Curtin, profesorul Chris Kirkland, tot de la Timescales of Mineral Systems Group, a declarat că cercetarea arată modul în care utilizarea geocronologiei avansate și a tehnicilor izotopice poate descifra astfel de istorii complexe.
„Carbonatiții sunt roci ignee rare, cunoscute pentru a găzdui depozite globale majore de metale critice, cum ar fi niobiul și elementele de pământuri rare. Dar determinarea când și cum s-au format a fost istoric dificilă din cauza istoriilor lor geologice complexe”, a spus profesorul Kirkland.
„Prin analizarea izotopilor și utilizarea imaginii de înaltă rezoluție, am reușit să reconstruim peste 500 de milioane de ani de evenimente geologice pe care le-au experimentat aceste roci.
„Această abordare ne-a permis să identificăm cu precizie când s-au format carbonatiții și să separăm acele evenimente magmatice originale de schimbările care s-au întâmplat mai târziu în roci.”
Descoperirea are implicații mari pentru tehnologia energiei curate, a spus Curtin.