Piețele financiare au devenit mai volatile vineri, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu și al creșterii prețurilor la energie. În România, costurile de împrumut ale statului pe termen lung au urcat, iar Bursa de Valori București a trecut de la creștere la scădere în cursul ședinței de tranzacționare.
Randamentele titlurilor de stat românești pe 10 ani au crescut cu aproximativ 0,21 puncte procentuale, până la 6,75%, cel mai ridicat nivel din 2 februarie încoace. Mișcarea reflectă presiunea mai mare din piețele financiare internaționale, unde investitorii cer dobânzi mai mari pentru activele considerate mai riscante.
La Bursa de Valori București, indicele principal a trecut de la o creștere de aproximativ 1% în prima parte a ședinței la o scădere după-amiază, în linie cu cele din piețele europene. Rulajul pieței de acțiuni se situa la aproximativ 31 mil. lei după primele ore de tranzacționare. Cele mai lichide acțiuni erau cele ale Băncii Transilvania, care se tranzacționau în jurul a 35,24 lei pe unitate, cu tranzacții de peste 8,6 mil. lei. Acțiunile OMV Petrom urcau ușor, la 1 leu pe unitate, în timp ce titlurile Hidroelectrica scădeau cu aproximativ 1%, până la 136 lei. Corecții erau vizibile și la MedLife sau Antibiotice Iași, în timp ce unele acțiuni din sectorul energetic aveau evoluții ușor pozitive.
Tendința din piața locală vine într-un context internațional mai tensionat. Indicele Stoxx Europe 600 scădea cu aproximativ 1%, iar contractele futures pe indicele american S&P 500 indicau o deschidere negativă. În același timp, petrolul s-a scumpit puternic. Cotația Brent, referința globală, a urcat spre 89 de dolari pe baril, în creștere cu aproximativ 4–5% în timpul zilei și la cel mai ridicat nivel din 2024. Petrolul american WTI depășea 85 de dolari pe baril. Creșterea este alimentată de temerile privind întreruperi ale livrărilor de energie din Orientul Mijlociu. Conflictul dintre Israel și Iran continuă să se intensifice, cu noi atacuri cu rachete și lovituri asupra infrastructurii militare. În paralel, mai multe state, printre care Egiptul și China, au anunțat tentative de mediere. Totuși, riscurile pentru piața energiei rămân ridicate. Ministrul energiei din Qatar a avertizat că o escaladare a conflictului ar putea avea consecințe majore pentru economia globală, afirmând că exportatorii de energie din Golf ar putea opri producția în câteva zile într-un scenariu extrem, ceea ce ar putea împinge petrolul până la 150 de dolari pe baril.
Pe piața valutară, leul s-a menținut relativ stabil. Pe piața interbancară, cursul euro se situa în jurul nivelului de 5,09 lei, fără mișcări semnificative în prima parte a zilei.
Investitorii urmăresc în același timp evoluțiile economice interne. Datele finale privind produsul intern brut arată că economia României a intrat într-o nouă recesiune tehnică în a doua jumătate din 2025, după ce PIB-ul s-a contractat cu 1,9% în trimestrul al patrulea față de trimestrul precedent, al doilea trimestru consecutiv de scădere. În termeni anuali, economia a crescut cu doar 0,2% în ultimul trimestru din 2025, iar creșterea pentru întregul an a fost de 0,7%, ușor sub nivelul de 0,9% din 2024. Este al doilea an consecutiv în care economia crește sub potențial, în ciuda unor deficite bugetare ridicate.
În a doua parte a zilei, investitorii așteaptă două repere importante: raportul privind piața muncii din SUA pentru luna februarie, indicator urmărit atent de Rezerva Federală, și anunțul agenției de rating Moody’s privind ratingul și perspectiva României. Decizia agenției este importantă pentru percepția investitorilor asupra riscului asociat economiei românești și pentru costurile viitoare de finanțare ale statului.