Statele membre ale Uniunii Europene se confruntă cu o veste dezamăgitoare în ceea ce privește viitorul buget multianual (2028-2034). O nouă propunere, examinată în prezent de cele 27 de state, menține reducerile propuse inițial de Comisia Europeană pentru politicile agricolă și de coeziune. În plus, alocările pentru noul fond de competitivitate, fondul de securitate și apărare, precum și pentru fondul de acțiune externă sunt, de asemenea, diminuate.
Președinția semestrială a Consiliului UE, deținută în prezent de Cipru, a elaborat o versiune revizuită a bugetului înaintea unor reuniuni cruciale care vor avea loc săptămâna viitoare: cea a miniștrilor afacerilor europene și cea a șefilor de stat și de guvern.
Propunerea revizuită implică o diminuare suplimentară de aproximativ 0,5% a finanțării pentru noile planuri naționale prin care statele membre vor accesa fondurile alocate Politicii Agricole Comune (PAC) și Politicii de Coeziune. Aceste domenii fuseseră deja vizate de o reducere de circa 10% în propunerea inițială a Comisiei Europene, o măsură criticată de 17 state membre. În acest nou scenariu, cele două politici ar beneficia de o alocare totală estimată la aproximativ 770 de miliarde de euro.
În contrast, președinția cipriotă a propus reduceri mai accentuate, de aproximativ 4%, pentru celelalte două piloni principali ai bugetului: competitivitatea economică și acțiunea externă a UE. De exemplu, Fondul European de Competitivitate, un nou program menit să susțină investițiile în tehnologii cheie pentru tranzițiile verde și digitală, ar vedea finanțarea sa redusă de la 398 de miliarde de euro (propunerea Comisiei) la 383 de miliarde de euro în documentul supus examinării statelor membre.
Similar, alocarea pentru politica de securitate, apărare și spațiu ar fi redusă cu circa 5 miliarde de euro, ajungând la 111 miliarde de euro. Finanțarea pentru „Europa Globală” (Global Europe), principalul instrument al UE pentru acțiunea externă, ar scădea de la 190 de miliarde de euro (propunerea Comisiei) la 182,6 miliarde de euro în propunerea președinției cipriote.
„Acesta este un compromis care ia în considerare toate opiniile exprimate în cadrul Consiliului. Am auzit voci puternice care cer un buget mai ambițios și, în același timp, i-am ascultat cu atenție pe cei care au cerut reduceri bugetare semnificative”, a explicat Marilena Raouna, responsabilă cipriotă pentru afacerile europene.
Per ansamblu, propunerea formulată de președinția cipriotă reprezintă o reducere globală de aproximativ 2% față de propunerea inițială a Comisiei Europene.
Cele 27 de state membre rămân profund divizate. Pe de o parte, grupul statelor „frugale” (economicoase) militează pentru un buget UE mai auster, având în vedere presiunile bugetare naționale. Pe de altă parte, statele care susțin creșterea fondurilor pentru politicile agricolă și de coeziune sugerează noi impozite sau împrumuturi ca soluții de finanțare, idei care, însă, nu au fost preluate în propunerea președinției cipriote.
Summitul european de la Bruxelles, programat pentru 18-19 iunie, va marca startul negocierilor între cele 27 de state membre privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2028-2034. Comisia Europeană a propus un buget total de circa 2.000 de miliarde de euro pentru acest interval, o creștere considerabilă față de cadrul financiar pe șapte ani aflat în curs. Obiectivul este ca negocierile să fie finalizate până la sfârșitul anului, pentru a evita riscul unei potențiale paralizii instituționale în anul următor, marcat de alegeri importante în mai multe țări, inclusiv prezidențialele din Franța.