Consumul energetic semnificativ și în creștere al inteligenței artificiale (IA) stimulează o expansiune rapidă a producției de energie, adesea implicând centrale pe combustibili fosili. Această goană pentru creșterea capacității energetice, inclusiv reactivarea centralelor vechi pe cărbune, ridică preocupări cu privire la potențialul IA de a submina eforturile globale de decarbonizare. Companii tehnologice majore precum Google se confruntă cu creșteri substanțiale ale emisiilor de carbon direct legate de integrarea IA, recunoscând dificultăți în îndeplinirea angajamentelor anterioare privind clima.
Nu știm cu adevărat câtă energie consumă inteligența artificială. Nu există legi care să impună companiilor de IA să divulge consumul de energie sau impactul asupra mediului, iar majoritatea firmelor aleg să păstreze aceste informații controversate secrete. În plus, modelele lingvistice mari evoluează constant, crescând atât în complexitate, cât și în eficiență, complicând eforturile externe de a cuantifica amprenta energetică a sectorului. Dar, deși nu știm exact câtă electricitate consumă centrele de date pentru a alimenta integrarea din ce în ce mai mare a IA, știm că este o cantitate foarte mare.
„Integrarea IA în aproape tot, de la apelurile de servicii pentru clienți la „șefii” algoritmici până la război, alimentează o cerere enormă”, a raportat recent Washington Post. „În ciuda îmbunătățirilor dramatice ale eficienței, turnarea acestor câștiguri înapoi în modele mai mari și mai avide, alimentate de combustibili fosili, va crea monstrul energetic pe care ni-l imaginăm.”
Iar acel monstru energetic apasă greu pe mintea factorilor de decizie politică din întreaga lume. Liderii globali își frământă mâinile cu privire la impactul potențial dezastruos pe care IA l-ar putea avea asupra securității energetice, în special în țări precum Irlanda, Arabia Saudită și Malaezia, unde dezvoltarea planificată a centrelor de date depășește capacitatea energetică planificată.
În goana de a ține pasul cu o criză energetică critică, entitățile publice și private implicate atât în partea tehnologică, cât și în cea energetică a problemei s-au grăbit să crească capacitățile de producție a energiei prin orice mijloace. Țările se grăbesc să construiască noi centrale electrice, precum și să mențină online proiectele energetice existente dincolo de datele de închidere planificate. Multe dintre aceste proiecte sunt centrale pe combustibili fosili, provocând proteste că integrarea nediscriminatorie a inteligenței artificiale subminează obiectivele de decarbonizare ale națiunilor și ale firmelor de tehnologie din întreaga lume.
„Din deșerturile Emiratelor Arabe Unite până la periferia capitalei Irlandei, cerințele energetice ale aplicațiilor IA și instruirea care rulează prin aceste centre stimulează creșterea investițiilor în combustibili fosili”, relatează Financial Times.
La nivel global, peste 85 de instalații alimentate cu gaz sunt construite în prezent pentru a satisface cererea de energie a IA, conform datelor de la Global Energy Monitor. În Statele Unite, creșterea cererii duce la renașterea centralelor vechi pe cărbune. Cărbunele a fost în declin terminal de ani de zile acum în SUA, iar un număr mare de centrale defuncate sunt împrăștiate în jurul țării, cu o infrastructură valoroasă care s-ar putea preta la o conectare rapidă la o nouă centrală electrică. Datorită revoluției IA, multe dintre aceste centrale sunt acum pregătite să revină online ca centrale alimentate cu gaze naturale. Deși gazul este mai curat decât cărbunele, ruta cărbune-gaz poate veni în detrimentul proiectelor de energie curată care ar fi putut folosi altfel infrastructura și conexiunile la rețea râvnite ale centralelor electrice defuncate pe cărbune.
„Rețeaua noastră nu duce lipsă de oportunități - ci de timp”, a declarat recent Carson Kearl, analist senior Enverus pentru energie și IA, pentru Fortune. „Aceste interconectări la rețea sunt disponibile pentru noi proiecte energetice atunci când aceste centrale pe cărbune ies din uz. Prioritatea nr. 1 pentru Big Tech s-a schimbat la [viteză] la energie, iar aceasta este cea mai rapidă cale de urmat în multe cazuri”, a continuat Kearl.
Anul trecut, Google a declarat că emisiile de carbon ale companiei au crescut vertiginos cu 48% în ultimii cinci ani, datorită integrării IA. „Serviciile bazate pe inteligență artificială implică o putere de calcul considerabil mai mare - și, prin urmare, electricitate - decât activitatea online standard, determinând o serie de avertismente cu privire la impactul tehnologiei asupra mediului”, a raportat BBC vara trecută. Google se angajase anterior să atingă emisii nete zero de gaze cu efect de seră până în 2030, dar compania recunoaște acum că „pe măsură ce integrăm în continuare IA în produsele noastre, reducerea emisiilor poate fi o provocare”.