Un studiu recent, desfășurat de cercetători de la Universitatea de Stat din Pennsylvania, sugerează că utilizarea pasivă a inteligenței artificiale (AI) la locul de muncă poate duce la o creștere a sentimentului de lipsă de sens în rândul angajaților. Această constatare vine în ciuda implementării pe scară largă a tehnologiilor AI în organizațiile din întreaga lume, McKinsey Global Survey indicând că aproximativ 88% dintre acestea au integrat AI în cel puțin o funcție de afaceri până la sfârșitul anului 2025.
Studiul, publicat în revista Scientific Reports, a implicat recrutarea a aproximativ 270 de profesioniști din domeniile resurselor umane, comunicațiilor și managementului. Aceștia au fost rugați să completeze o serie de teste de scriere, similare sarcinilor lor cotidiene, atât manual, cât și cu ajutorul instrumentelor AI. Cercetarea a evidențiat un rol semnificativ al modului în care este utilizată AI-ul asupra scorurilor raportate de participanți în ceea ce privește autoeficacitatea (încrederea în propriile abilități), sentimentul de sens al muncii și proprietatea psihologică (sentimentul de apartenență față de rezultatul muncii).
Concret, utilizarea pasivă a AI, unde angajații pur și simplu copiază și lipesc răspunsurile generate de AI pentru a finaliza sarcini, a condus la o scădere de aproape 20% în sentimentul de proprietate și la o scădere de 10% în percepția sensului muncii. În contrast, utilizarea colaborativă a AI, prin care angajații își folosesc AI-ul pentru a-și rafina propriile idei, a arătat scoruri similare cu cele ale muncii independente de AI.
Profesorul asistent Yidan Yin, unul dintre autorii studiului, a explicat că, deși beneficiile AI pentru productivitate sunt cunoscute, impactul psihologic profund asupra angajaților este mai puțin explorat. Cercetarea a urmărit să înțeleagă mai bine cum utilizarea AI remodelează conexiunea oamenilor cu munca lor, concentrându-se pe autoeficacitate, sensul muncii și proprietatea psihologică.
Interesant, utilizarea pasivă a AI a generat o creștere inițială a satisfacției față de sarcină și a rezultatelor, cu până la 29% mai mare comparativ cu munca manuală. Cu toate acestea, atunci când participanții au revenit la munca manuală, satisfacția lor a scăzut semnificativ, devenind chiar mai scăzută decât a celor care nu au folosit niciodată AI. Utilizarea colaborativă a AI a atenuat acest declin.
Cercetătorii subliniază importanța conștientizării modului în care angajații integrează AI în activitatea lor zilnică. Dependența pasivă de AI poate eroda încrederea angajaților în ei înșiși și poate diminua plăcerea pe termen lung a jobului. Aceasta se datorează faptului că, deși există o satisfacție inițială datorită efortului redus, angajatul devine reticent să mai lucreze manual, simțindu-se potențial înlocuit de AI.
Studiul recomandă companiilor să fie atente la modul în care promovează utilizarea AI, evitând să încurajeze dependența pasivă în numele productivității pe termen scurt. O astfel de abordare poate duce la alienarea angajaților și la o utilizare ineficientă a abilităților acestora. Cercetătorii intenționează să continue studiul impactului psihologic al schimbărilor induse de AI și să exploreze modalități prin care companiile pot utiliza aceste instrumente în beneficiul atât al angajatorilor, cât și al angajaților.